Definitie Proprietate - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Proprietate, proprietati, substantiv feminin
1. Stapanire deplina asupra unui bun; (concretizat) bun material stapanit, mai ales pamant (agricol) sau imobil, in baza unui drept recunoscut. ♢ Proprietate literara (sau artistica) = drept de care se bucura un autor de a dispune dupa voie de operele sale literare sau artistice, putandu-le edita, reproduce etcetera
2. Trasatura predominanta care caracterizeaza o fiinta, un lucru, un fenomen etcetera si care diferentiaza o fiinta de alta, un lucru de altul etcetera; caracteristica, trasatura, insusire.
3. Calitate a unui cuvant, a unui termen, a stilului etcetera de a reda exact ideea sau notiunea exprimata. [Pronuntat: -pri-e-] – Din franceza Propriete, limba latina Proprietas, -atis.

Varianta definitie 2: Proprietate antonim: improprietate

Varianta definitie 3: Proprietate substantiv
1. posesiune, stapanire. (Hrisov de -.)
2. verifica cuvantul: insusire.
3. facultate, insusire. (Magnetul are - de a atrage fierul.)

Varianta definitie 4: Proprietate substantiv feminin (silabe -pri-e-), g.-d. art. proprietatii; (bunuri) plural proprietati

Varianta definitie 5: Proprietate -ati f. 1) Dreptul de a poseda, de a folosi un bun. 2) Forma social-economica de insusire a bunurilor materiale, care exprima relatiile economice ce apar in societate. - colectiva. - individuala. 3) Valoare materiala de care dispune cineva; bun. 4) Semn particular al unui lucru sau al unei persoane; calitate; particularitate; trasatura; caracter. [G.-D. Proprietatii; Sil. -pri-e-] /<fr. propriete, limba latina proprietas, -atis

Varianta definitie 6: Proprietate substantiv feminin
1. Dreptul de a detine, de a se folosi de un bun; stapanire.
2. Ceea ce constituie obiectul unei stapaniri; bun, avere, avut.
3. Însusire, calitate caracteristica a unui lucru; caracter distinctiv.
4. Calitatea unui cuvant, a stilului de a reda precis ideea exprimata. [Pronume -pri-e-. / conform franceza propriete, limba latina proprietas].

Varianta definitie 7: Proprietate substantiv feminin
1. insusire, calitate caracteristica unui lucru, unei fiinte etcetera; caracter distinctiv.
2. calitatea unui cuvant, a stilului etcetera de a fi propriu (4).
3. stapanire deplina asupra unui bun material; bunul insusi; avere. (< franceza propriete, limba latina proprietas)