Definitie Propriu -ie - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Propriu, -ie, proprii, adjectiv
1. Care apartine in mod exclusiv cuiva; personal. ♢ Nume (sau substantiv) propriu = nume care se da unui lucru sau unei fiinte spre a le deosebi de alte lucruri sau fiinte din aceeasi categorie si care se scrie cu initiala mare.
2. Caracteristic, specific.
3. Care este bun pentru...; indicat, potrivit, adecvat.
4. (Despre cuvinte, despre termeni) Care reda exact ideea ce trebuie exprimata. ♢ Expresie Propriu-zis = de fapt, la drept vorbind. ♦ (Despre sensuri) De baza, prim. – Din limba latina Proprius, franceza Propre.

Varianta definitie 2: Propriu antonim: comun, figurat, impropriu, necaracteristic

Varianta definitie 3: Propriu adjectiv
1. verifica cuvantul: particular.
2. verifica cuvantul: personal.
3. individual, particular, personal, (rar) subiectiv. (O viziune, o creatie -.)
4. verifica cuvantul: caracteristic.
5. adecvat, bun, indicat, nimerit, potrivit. (Un teren - pentru inflorirea artelor.)

Varianta definitie 4: Propriu adjectiv m. [-priu pronume -priu], art. propriul, plural proprii, art. propriii (silabe -pri-ii); f. singular proprie (silabe -pri-e), art. propria (silabe -pri-a), g.-d. art. propriei, plural proprii, art. propriile (silabe -pri-i-)

Varianta definitie 5: Propriu -e (-i) 1) Care este proprietatea cuiva; care apartine unei persoane; individual. ♢ Nume (sau Substantiv) - nume dat unei fiinte sau unui lucru pentru a le deosebi de alte fiinte sau lucruri. 2) Care intruneste trasaturi ce individualizeaza; tipic; specific; distinctiv; caracteristic. Pronuntare -e. 3) Care este in concordanta deplina; adecvat; potrivit. 4) (despre cuvinte) Care reda exact ideea ce trebuie exprimata. ♢ Sens - sens initial, de baza. --zis la drept vorbind; de fapt. /<lat. proprius, limba franceza: propre

Varianta definitie 6: Propriu, -ie adjectiv
1. Care apartine cuiva in mod exclusiv; personal. ♢ Amor propriu = sentiment al propriei demnitati, constiinta valorii proprii.
2. Caracteristic, particular.
3. Indicat, bun pentru...
4. (Despre un cuvant sau un termen) Care reda precis ideea de exprimat. ♢ Propriu-zis = de fapt, la drept vorbind. ♦ (Despre sensuri; op. f i g u r a t) Prim, de baza, natural. [Pronume -priu. / < limba latina proprius, conform franceza propre].

Varianta definitie 7: Propriu, -ie adjectiv
1. care apartine in mod exclusiv cuiva; personal.
2. caracteristic, particular.
3. care este bun, indicat pentru...
4. (despre cuvinte, stil etcetera) care reda exact notiunea sau ideea ce trebuie exprimata. ♦ --zis = de fapt; la drept vorbind. ♦ (despre sensuri) prim, de baza. (< limba latina proprius, franceza propre)

Varianta definitie 8: Propriu (proprie), adjectiv – Personal, specific.
Franceza propre. – Derivat impropriu, adjectiv , din franceza impropre; proprietar (var. vulg. propietar), substantiv masculin, din franceza proprietaire; prop(r)ietareasa, substantiv feminin (stapina); prop(r)ietate, substantiv feminin, din franceza propriete; improprietate, substantiv feminin, din franceza impropriete; improp(r)ietari, verb (a se face proprietar; a da taranilor proprietati agricole).
Toate varianta fara r sint vulgare.

Alte informatii despre acest cuvant

Cuvantul este compus din: 7 litere.
Cuvantul incepe cu litera "p" si se termina cu litera "u"

Cuvinte in Limba Romana care incep cu litera

Resurse

Liste si combinatii de cuvinte

Cuvinte aleatoare

Prima Pagina

Despre Diacritice

Despre Site

Politica de confidentialitate

Contact

DexDefinitie.com este un site dictionar al limbii romane. Gasiti aici aproape toate cuvintele din limba romana, impreuna cu explicatii (definitii). Mai gasiti si statistici legate de fiecare cuvant. Baza de date contine 131.563 de definitii, explicatii, antonime, sinonime.

Site-ul functioneaza excelent pe telefoane mobile Android is iOS. Daca aveti de adaugat vreun cuvant, de facut o corectare, va rugam sa folositi pagina de contact pentru a ne trimite un mesaj.