Proroga
Definitie, sens si explicatie
1Proroga, prorog, verb I. Tranzitiv A amana (din oficiu) pentru o data ulterioara activitatea unui corp constituit, a unei adunari legislative, un termen scadent etcetera – Din franceza Proroger, limba latina Prorogare.
2Proroga verb, indicativ prezent 1 singular prorog, 3 singular si plural proroga; conjunctie: prezent 3 singular si plural proroge
3A proroga prorog tranzitiv 1) (sedinte sau adunari ale forurilor superioare sau legislative cu date fixate prin lege) A amana pentru o data ulterioara. 2) (termene) A face sa dureze mai mult decat este prevazut de lege. /<fr. proroger, limba latina prorogare
4Proroga verb I. tr.
A prelungi timpul care fusese fixat pentru ceva; (prin specializare) a amana, a suspenda sedintele unei adunari legiuitoare pentru un anumit timp. [P.i. prorog. / < limba latina prorogare, conform franceza proroger].
A prelungi timpul care fusese fixat pentru ceva; (prin specializare) a amana, a suspenda sedintele unei adunari legiuitoare pentru un anumit timp. [P.i. prorog. / < limba latina prorogare, conform franceza proroger].
5Proroga verb tr. (despre adunari legislative) a amana (din oficiu) pentru o data ulterioara, a prelungi in timp (un tratat); (prin extensiune) a amana. (< franceza proroger, limba latina prorogare)