Publicitate
Definitie, sens si explicatie
1Publicitate substantiv feminin Faptul de a face cunoscut un lucru publicului; difuzare de informatii in public; caracterul a ceea ce este public. ♦ Agentie (sau birou) de publicitate = birou unde se pot da, pentru a fi publicate in ziare sau difuzate prin radio si televiziune, anunturi (cu caracter particular).
Mica publicitate = rubrica a unui cotidian in care se publica anunturi cu caracter particular.
Agent de publicitate = persoana angajata de o firma comerciala pentru a face reclama marfurilor ei. ♢ Locutiune verb A da publicitatii = a publica. – Din franceza Publicite.
Mica publicitate = rubrica a unui cotidian in care se publica anunturi cu caracter particular.
Agent de publicitate = persoana angajata de o firma comerciala pentru a face reclama marfurilor ei. ♢ Locutiune verb A da publicitatii = a publica. – Din franceza Publicite.
2Publicitate substantiv verifica cuvantul: editare, gazetarie, imprimare, imprimat, jurnalism, jurnalistica, presa, publicare, publicistica, scoatere, tiparire, tiparit, tragere, ziaristica.
3Publicitate substantiv feminin (silabe -bli-), g.-d. art. publicitatii
4Publicitate f. 1) Caracter public. 2) Difuzare in public a informatiilor prin intermediul mijloacelor de informare in masa. ♢ Mica - rubrica intr-o publicatie periodica care cuprinde tot felul de anunturi. A da -atii a anunta in mod public; a publica. /<fr. publicite
5Publicitate substantiv feminin Faptul de a face ceva cunoscut prin publicatii; raspandire in public. ♦ A da publicitatii = a publica. [Conform: franceza publicite].
6Publicitate substantiv feminin faptul de a face ceva cunoscut publicului o a da -tatii = a publica. ♢ mijloc de a face cunoscut un produs, o intreprindere etcetera prin informarea cumparatorului asupra calitatii, pretului, utilitatii. (< franceza publicite)