Definitie Puțin -ă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: PUȚiN, -Ă, putini, -e, adjectiv , adverb I. Adjectiv
1. Care este in cantitate mica, un pic; care nu este de ajuns; insuficient. ♢ Expresie Putin la minte = prostut.
Putin la simtire = nesimtitor, insensibil ♦ (Substantivat, n.) Cantitate mica, numar mic din ceva.
Putinul cat a scris. ♢ Expresie Putin a lipsit (sau a ramas) sa nu... sau putin de nu era sa... = era cat pe-aci sa.... era pe punctul de a...
Pentru putin! = formula politicoasa de raspuns la o multumire.
2. De proportii, de dimensiuni mici, cu volum redus; mic; figurat neinsemnat. ♢ Putin la trup = mic si firav. ♦ De intensitate mica; slab.
3. (Despre notiuni de timp) De mica durata; scurt. ♢ Locutiune adverb În putine zile = peste cateva zile.
4. (Cu valoare de numeral nehotarat) Putini stiu acest lucru. II. Adv.
1. În cantitate sau in masura mica. ♢ Cel (sau pe) putin = A) minimum; B) in orice caz, macar, barem.
Catus (sau cat) de putin = nici in cea mai mica masura; deloc, nicidecum.
Nu mai putin = de asemenea, deopotriva.
Pe (sau cu) putin = ieftin. (Cu) putin mai... = (cu) ceva mai...
Merg putin mai inaintea lui.
Mai putin de... = in numar sau in cantitate mai mica decat... (Putin) cate putin sau (cate) putin-putin = incetul cu incetul, pe rand.
Mult-putin = cat o fi, oricat. ♦ În oarecare masura, intrucatva. ♦ Cam, oarecum.
Surase putin ironic. ♦ (Precedat de „cel mai”, serveste la formarea superlativului relativ de inferioritate) Cel mai putin reusit dintre tablourile expuse.
2. Pentru scurt timp, pentru un interval mic; catva timp. ♢ Peste putin = in curand, in scurt timp.
De putin = de scurt timp, de curand. – Etimologie necunoscuta

Varianta definitie 2: Putin antonim: mult

Varianta definitie 3: PUȚiN adjectiv , adverb
1. adjectiv insuficient. (Oaste - a; bani - i.)
2. adjectiv (invechit) scurt. (A scris in - cuvinte totul.)
3. adverb verifica cuvantul: prost.
4. adjectiv verifica cuvantul: catva.
5. adverb nitel, (popular) oleaca, (invechit) oarece, oaresice. (Stai -!)
6. adverb verifica cuvantul: catva.
7. adjectiv scurt. (În - vreme voi fi la tine.)
8. adverb verifica cuvantul: rar.
9. adverb verifica cuvantul: usor.
10. adverb verifica cuvantul: intrucatva.
11. adverb verifica cuvantul: cam.
12. adjectiv verifica cuvantul: redus.
13. adjectiv verifica cuvantul: slab.

Varianta definitie 4: Putin adjectiv m., plural putini; f. singular putina, plural putine

Varianta definitie 5: Putin substantiv neutru

Varianta definitie 6: PUȚiN1 adverb 1) (in opozitie cu Mult) În cantitate, in masura mica. A nins -. A uda - florile. ♢ Cel - minimum. Catusi (sau Cat) De - in masura cat de mica; macar un pic. Nu mai - tot atat; in aceeasi masura. Mai - in cantitate, in masura mai mica. - cate - a) cate un pic; b) fara graba; incet. Mult, - cat va fi; oricat. Mai mult sau mai - verifica cuvantul: Mult. Pentru - raspuns politicos la multumirea cuiva pentru ceva. 2) Un timp scurt. A dormi -. /<lat. putinus

Varianta definitie 7: PUȚiN2 -a (-i, -e) 1) (in opozitie cu Mult) Care este in cantitate sau in numar mic; care nu este indeajuns; insuficient. -i cercetatori. -a umezeala. ♢ - la minte cam prost; prostut. - la simtire nesimtitor. 2) (in opozitie cu Mare) Care este de dimensiuni, proportii sau volum redus. - pamant. 3) (despre timp) Care este de scurta durata. /<lat. putinus

Varianta definitie 8: Putin (putina), adjectiv – Insuficient, redus. – Mr. p(u)tin, psin, megl. putǫn, istr. putin.
Origine obscura.
Provine fara indoiala din radacina expresiva *pit-, conform puta, dar der. nu este clara.
Conform: limba latina med. pusinnu, pittinus „mic”, si toate cuvintele romanice care exprima aceasta idee si care in general sint putin clare.
Pentru comparativul mai putin, conform sard. prus pagu ‹ plus paucum.
În general se incearca sa se explice acest cuvint in doua feluri: pornind de la paucus, prin intermediul unui der. *paucinum (Cipariu, Gram., II, 347; Pascu, I, 150), sau pornind de la putus, prin intermediul lui *putinus (Meyer, IF, VI, 122; Candrea, Rom., XXXI, 314; Puscariu 1418; Loewe 57; REW 6550).
Derivat putintel (f. putintea, putintica), adjectiv (nitel), probabil forma disimilata a lui *putincel (Puscariu, Dacor., I, 326); putinatate (var. putinime, putintime), substantiv feminin (cantitate mica); imputina, verb (a reduce, a micsora).