Definitie Puță - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: PÚȚĂ, pute, substantiv feminin (Vulgar)
1. (În limbajul copiilor) Penis.
2. Mucos, tangau. (macedorom. si meglenorom. puta, istrorom. putę; < produs expresiv, apartinator familiar pit-, care indica un obiect de dimensiuni reduse (conform pipiric, pitigoi, pitic, putin) si care, dupa toate probabilitatile, pare sa descinda din limba latina conform praepūtium (= preput), salapūtium (= mormoloc, copil mic), care indica existenta unui *pūtium (= mic), conform de asemenea putus si pittinus, pissinus; limba latina *pūtium a fost deja postulat de catre P. Papahagi; celelalte explicatii nu sunt suficiente: A. din cr. puca < limba italiana pulcella, B. din pol., ceh. pica (= vulva), C. dintr-un limba latina *pupucea, D. dintr-un limba latina *pubucea < pubes, E. dintr-un limba latina *putea < putus, F. din limba latina potta (= labie, buza) G. preindoeurop.)

Varianta definitie 2: Puta (-te), substantiv feminin –
1. Penis, cuvint din limbajul copiilor. –
2. Pusti, mucos. – Mr., megl. puta, istr. putę.
Creatie expresiva, apartine familiei pit-, care indica un obiect mic (conform pipiric, pitigoi, pitic, putin).
Cel mai probabil este ca aceasta creatie trimite la limba latina conform praepūtium „preput”, salapūtium „mormoloc”, care indica existenta unui *pūtium „mic”; conform si putus si pittinus, pisinnus (=mentula, la Marcial).
Limba Latina *pūtium a fost propus si de P. Papahagi, Analele Acad.
Rom., XXIX, 246; Tiktin; REW 6881; Rosetti, I,
171. Celelalte explicatii nu sint suficiente: din cr. puca ‹ limba italiana pulcella (Miklosich, Fremdw., 121); din pol., ceh. pica „vulva” (Cihac, II, 301); de la un limba latina *pupucea (Cretu 360); de la un limba latina *pubucea ‹ pubes (Meyer, Neugr.
St., II, 12; Pascu, I, 147); de la un limba latina *putea ‹ putus (Puscariu, Jb., XI, 40; Puscariu 1416); din limba latina potta „buza” (Jud, Bull.
Dialectol.
Rom., III, 12); anterior indoeurop. (Lahovary 340).
Derivat putisoare, substantiv feminin plural (paste); putoi, substantiv masculin (tinar, flacau; vas de sticla de forma caracteristica, din care se poate bea tuica); cu varianta mult mai raspindita, toi, substantiv masculin, abreviata fara indoiala din motive de decenta.
Conform: putin.