Definitie Paine - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: PẤine, paini, substantiv feminin
1. Aliment de baza al omului, preparat dintr-un aluat de faina (de grau, de secara etcetera) si ingrediente, afanat prin fermentatia drojdiei, framantat cu apa si copt in cuptor; pita. ♢ Expresie A manca paine si sare (pe un sau dintr-un taler) cu cineva = a trai impreuna cu cineva, a imparti cu cineva binele si raul.
A iesi inaintea cuiva sau a intampina (pe cineva) cu paine si sare = a intampina (pe cineva) cu deosebita cinste.
A avea (sau tine, a fi cu) painea si cutitul in mana sau a pune mana pe paine si cutit = a avea la indemana toata puterea, toate mijloacele. (A fi) bun ca painea (cea) calda (sau buna) = (a fi) foarte bun.
A manca o paine alba = a avea o situatie materiala buna, a o duce bine.
Se cauta (sau se vinde) ca painea (cea) calda, se spune despre o marfa foarte cautata si care se vinde foarte usor.
A manca paine degeaba = a fi nefolositor. ♦ Aluat de faina framantat in vederea facerii painii (1).
2. Hrana necesara pentru trai; prin extensiune mijloacele materiale necesare existentei; existenta. ♢ Expresie O bucata de paine sau painea zilnica, painea cea de toate zilele = mijloacele de existenta.
A lua (cuiva) painea de la gura = a lasa pe cineva fara mijloace de trai, a lua (cuiva) toate posibilitatile de existenta. ♦ Figurativ Agoniseala.
3. (Regional) Cereale, recolta de cereale, grane, bucate; p. restr. graunte de cereale (mai ales de grau).
4. Slujba, functie, post. ♢ expresie A pune (sau a baga) in paine (pe cineva) = a face cuiva rost de slijba.
A fi in paine (sau a manca o paine) = a avea o slujba.
A scoate (sau a da afara) din paine = a da pe cineva afara din serviciu. – Limba Latina Panis.

Varianta definitie 2: PÂine substantiv
1. (regional) hliban, (Mold., Transilvania si Banat) pita. (A cumparat o - calda.)
2. (BOTANICA) painea-porcului (Cyclamen europaeum) = (regional) pita-porcului.

Varianta definitie 3: PÂine substantiv verifica cuvantul: azima, cereale, existenta, grane.

Varianta definitie 4: Paine substantiv feminin, g.-d. art. painii; plural paini

Varianta definitie 5: PÂine -i f. 1) Produs alimentar facut din aluat dospit, framantat si copt in cuptor; pita. - de casa. - de secara. ♢ Bun ca -ea (cea) calda foarte bun. A manca -ea degeaba a nu rasplati castigul prin munca. A manca - si sare cu cineva a fi in stransa prietenie cu cineva, impartind bucuriile si necazurile. A intampina (pe cineva) cu - si sare a primi pe cineva cu mare bucurie. A se vinde ca -ea (cea) calda a se vinde foarte repede. 2) (cu sens colectiv) Totalitate a bunurilor materiale necesare vietii; ansamblul mijloacelor de trai. ♢ -ea cea de toate zilele venit din care traieste cineva. A castiga o bucata de - a dobandi prin munca minimumul de existenta. A lua cuiva -ea (sau bucatica de - sau bucatica) de la gura a lipsi pe cineva de mijloace de existenta. A manca -ea cuiva a trai pe socoteala cuiva. A trai cu - si apa a trai in saracie. 3) Camp semanat cu paioase (grau, secara etcetera); semanatura de grane. 4) Recolta de grane. 5) figurat Slujba care asigura existenta cuiva; post; functie. ♢ A baga (sau a pune) in - a aranja intr-o functie, intr-un post. A scoate din - a elibera dintr-o functie, dintr-un post. [G.-D. Painii] /<lat. panis