Pîndi pândesc pândit
Definitie, sens si explicatie
1Pindi (pandesc, pandit), verb – A urmari, a spiona, a iscodi.
Sl. pąditi „a impinge, a imboldi” (Miklosich, Slaw.
Elem., 41; Miklosich, Lexicon, 764; Cihac, Ii, 255; Byhan 326). – Derivat pinda, substantiv feminin (urmarire), deverbal; pindaci (var. pindet, pinditor), adjectiv (urmaritor); pindar (var. pindas), substantiv masculin (urmaritor; paznic, supraveghetor) din limba slava (veche) pądarĭ, conform mr., megl. pandar, bulgara padar, pudar, limba sarba: pëndar; pindarit, substantiv neutru (slujba si salariul pindarului); pindis, substantiv neutru (pinda).
Sl. pąditi „a impinge, a imboldi” (Miklosich, Slaw.
Elem., 41; Miklosich, Lexicon, 764; Cihac, Ii, 255; Byhan 326). – Derivat pinda, substantiv feminin (urmarire), deverbal; pindaci (var. pindet, pinditor), adjectiv (urmaritor); pindar (var. pindas), substantiv masculin (urmaritor; paznic, supraveghetor) din limba slava (veche) pądarĭ, conform mr., megl. pandar, bulgara padar, pudar, limba sarba: pëndar; pindarit, substantiv neutru (slujba si salariul pindarului); pindis, substantiv neutru (pinda).