Pîngări pângăresc pângărit
Definitie, sens si explicatie
1Pingari (pangaresc, pangarit), verb – A profana, a murdari. – Mr. pinginescu, pinginire, megl. (spuganes, spuganiri).
Din pagin „necredincios”, prin intermediul unei forme *pangin, cu n propagat (Philippide, Principii, 44; Philippide, Ii, 649; Meyer, Alb.
St., Iv, 80; Tiktin; Rew 761; Iordan, Dift., 65; Densusianu, Gs, Ii, 20), conform limba slava (veche) (u)puganiti „a profana”, de la poganŭ „pagin”.
Derivat din limba slava (veche) sau din limba albaneza pëgërë (Puscariu 1244) nu pare convingatoare. – Derivat pinganie, substantiv feminin (Oltenia, ciine rautacios, necredincios); pingara, substantiv feminin (sacrilegiu, infamie; rautacios, necredincios); pingariciune, substantiv feminin (invechit, profanare); pingaritor, adjectiv (profanator).
Din pagin „necredincios”, prin intermediul unei forme *pangin, cu n propagat (Philippide, Principii, 44; Philippide, Ii, 649; Meyer, Alb.
St., Iv, 80; Tiktin; Rew 761; Iordan, Dift., 65; Densusianu, Gs, Ii, 20), conform limba slava (veche) (u)puganiti „a profana”, de la poganŭ „pagin”.
Derivat din limba slava (veche) sau din limba albaneza pëgërë (Puscariu 1244) nu pare convingatoare. – Derivat pinganie, substantiv feminin (Oltenia, ciine rautacios, necredincios); pingara, substantiv feminin (sacrilegiu, infamie; rautacios, necredincios); pingariciune, substantiv feminin (invechit, profanare); pingaritor, adjectiv (profanator).
