Definitie Pînză panze - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Pinza (pấnze), substantiv feminin –
1. Țesatura. –
2. Țesatura cu care se acopera fata mortilor. –
3. Giulgiu. –
4. Țesatura de paianjen. –
5. Vela (la nave). –
6. (Moldova) Plasa de pescuit. –
7. Albeata pe ochi. – Strat, rind, val. –
9. Extindere, suprafata. –
10. Tablou, pictura. –
11. Lama de ferastrau. –
12. Lama de topor. – Mr. pindza, megl. pǫndza, istr. panzę.
Limba Latina *pandea „tesatura”, probabil rezultat din incrucisarea lui pannus cu brandeum, conform brinza, briu.
Etimonul este admis in general, dar explicatia lui difera de la autor la autor: der. din pandĕre „a intinde” (Puscariu 1373; Tiktin; REW 6190; Densusianu, GS, II, 320); sau in loc de *pannea ‹ pannus (Skok, Arhiv za arbanašku Starinu, I, 15, conform Rosetti, I, 161).
Derivat din tracul penza (Pascu, I, 191) legata de limba greaca (veche) πήνη este dubioasa, ca si legatura cu limba greaca (veche) πενίζομαι „a tese”.
Derivat pinzar, substantiv masculin (fabricant sau vinzator de pinza); pinzarie, substantiv feminin (atelier, pravalie); pinzatura, substantiv feminin (tesatura, pinza; fular; lenjerie, rufarie); pinzea, substantiv feminin (bucata de pinza fixata la gherghef); pinzet, substantiv neutru (rufarie, albituri) se foloseste mai ales la plural pinzeturi; pinzis, substantiv neutru (invelis, strat); pinzui, verb (a infasura un mort in giulgiu; a ascuti securea; a echipa o ambarcatie); impinzi, verb (a intinde, a raspindi, a desfasura; a acoperi, a ocupa, a invada).