Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Păcurar

1 * Cuvantul cu diacritice: păcurár
Cuvantul fara diacritice: pacurar

Definitie: PĂCURAR¹, păcurari, substantiv masculin (Înv. și reg.) Păstor, cioban. – Din limba latina pecorarius.

2 * Cuvantul cu diacritice: păcurár
Cuvantul fara diacritice: pacurar

Definitie: PĂCURAR², păcurari, substantiv masculin (Regional) Muncitor care se ocupă cu extragerea păcurii. ♦ Negustor ambulant care vindea păcură (și petrol lampant) prin sate; găzar. – Păcură + sufix -ar.

3 * Cuvantul cu diacritice: păcurár
Cuvantul fara diacritice: pacurar

Definitie: PĂCURAR substantiv 1. (prin Moldova) dohotar. 2. găzar.

4 * Cuvantul cu diacritice: păcurár
Cuvantul fara diacritice: pacurar

Definitie: PĂCURAR substantiv verifica cuvantul: cioban, ciocârlie moțată, oier, păstor.

5 * Cuvantul cu diacritice: păcurár
Cuvantul fara diacritice: pacurar

Definitie: păcurar (muncitor care extrage păcura, cioban) substantiv masculin, plural păcurari

6 * Cuvantul cu diacritice: păcurár -i
Cuvantul fara diacritice: pacurar

Definitie: PĂCURAR¹ -i m. reg. Persoană care are în grijă oile; cioban; păstor. lat. pecorarius

7 * Cuvantul cu diacritice: păcurár -i
Cuvantul fara diacritice: pacurar

Definitie: PĂCURAR² -i m. 1) înv. Negustor ambulant care vindea păcură și gaz lampant; găzar. 2) Muncitor care extrage păcură. /păcură + sufix -ar

8 * Cuvantul cu diacritice: păcurár
Cuvantul fara diacritice: pacurar

Definitie: păcurar¹, păcurari, substantiv masculin 1. (învechit și reg.) cioban, păstor. 2. (regional) văcar, bouar, porcar. 3. (regional) ciocârlan. 4. (reg.; art.) numele unui dans popular; melodia după care se execută acest dans.

9 * Cuvantul cu diacritice: păcurár păcurári
Cuvantul fara diacritice: pacurar

Definitie: păcurar (păcurari), substantiv masculin 1. Cioban. – 2. Ciocîrlie. – Mr. picurar, picular, megl. picurar, istr. pecuror. Limba Latina pecorarius (Densusianu, Hlr., 159; Pușcariu 1238; Candrea-Dens., 1301; REW 6326), conform limba italiana pecoraio, calabr. pecuraru, sicil. picuraru, gal. pegueiro, port. pegureiro. Datorită concurenței cu păcurar „muncitor care extrage petrolul”, a fost înlocuit în mare parte de cioban (Caracostea, Mitt. Wien, 106; Pușcariu, Lr., 201); se păstrează mai ales în Trans. – Conform: păcuină. Derivat păcurăresc, adjectiv (ciobănesc); păcurărește, adverb (ciobănește); păcurariță, substantiv feminin (păstoriță). – Din rom. provine mag. pakular (Candrea, Elemente, 400; Edelspacher 21).