Varianta definitie 1: PĂMẤNT, (3, 4, 5) pamanturi, substantiv neutru
1. Planeta a sistemului solar, locuita de oameni; prin extensiune oamenii care locuiesc pe aceasta planeta. ♢ Expresie La capatul (sau marginile) pamantului = foarte departe.
De cand (e lumea si) pamantul sau cat e lumea si pamantul = A) (de) totdeauna; B) (in constructii negative) niciodata.
Ca de la cer la pamant, se spune pentru a arata marea deosebire dintre doua lucruri.
2. Scoarta globului terestru, partea de uscat a globului terestru; suprafata lui (impreuna cu atmosfera) pe care traiesc oamenii si alte vietati; sol. ♢ Locutiune adverb Ca pamantul = A) cu desavarsire, de tot; B) profund, greu; C) (in constructii negative) deloc, in nici un fel. ♢ Locutiune adjectiv si adverb În (sau la) pamant = (aplecat) in jos (de teama, de emotie, din modestie etcetera).
La pamant = A) intins, culcat pe jos; prin extensiune (despre oameni) deprimat, invins; B) (in formule de comanda) culca-te! ♢ Expresie A lasa toate la (sau in) pamant = a lasa balta, la voia intamplarii; a abandona.
Parca l-a inghitit pamantul (sau a intrat in pamant) = a disparut, s-a facut nevazut.
A-i veni cuiva sa intre in pamant, se spune cand cineva se simte foarte rusinat si ar vrea sa nu mai dea ochii cu oamenii.
A iesi (sau a aparea) ca din pamant = a se ivi deodata, pe neasteptate, brusc.
A (nu) fi (cu picioarele) pe pamant = a (nu) avea simtul realitatii.
A nu-l mai tine (sau a nu-l mai incapea) nici pamantul (de...) = a simti o emotie puternica.
A nu-l mai incapea (pe cineva) pamantul = a fi mandru, increzut.
A nu-l primi (pe cineva) nici pamantul = a fi un ticalos.
A nu-l (mai) rabda (sau tine pe cineva) pamantul, se zice (mai ales in imprecatii) despre un om rau.
A sterge (sau a stinge, a face sa piara) de pe fata pamantului sau a (se) face una cu pamantul (sau o apa si un pamant) = a (se) distruge, a (se) nimici.
A scoate (sau a aduce) din pamant (sau din fundul pamantului) = a procura ceva foarte greu de obtinut, cu orice pret.
Din pamant, din iarba verde = cu orice pret, cu orice efort, neaparat.
Doarme si pamantul sub om = e liniste, tacere desavarsita.
3. Materie din care e alcatuita partea solida a globului terestru si care este formata dintr-un amestec de granule minerale, provenite din dezagregarea rocilor, si din granule organice, provenite din descompunerea substantelor organice vegetale sau animale. ♢ Pamant activ (sau decolorat) = material natural pamantos, asemanator argilei, care are proprietatea de a absorbi si retine substante colorate din uleiuri animale, vegetale si minerale. ♦ (Și in sintagma pamant galben) Lut. ♦ Pamanturi rare = grup de oxizi ai unor elemente chimice rare, asemanatoare din punctul de vedere al proprietatilor lor chimice.
4. Întindere de uscat; continent. ♦ Întindere de teren (cultivabil). ♢ Expresie Sarac lipit pamantului = foarte sarac.
5. Teritoriu, regiune, tinut; prin extensiune tara, patrie. ♢ Obiceiul pamantului = suma de norme necodificate, stabilite de practica indelungata a vietii, transmise urmasilor prin traditie: prin extensiune obicei pastrat din vechime, caracteristic unei tari, unei regiuni. – Limba Latina Pavimentum.
Varianta definitie 4: PĂMÂNT -uri n. 1) Planeta din sistemul solar pe care a aparut si se dezvolta viata. ♢ La capatul -ului foarte departe; neinchipuit de departe. Ca de la cer la - de un contrast izbitor. Cat (sau de cand) e lumea si -ul a) (din) totdeauna; vesnic; b) niciodata; nicicand. A se crede (sau a se socoti) buricul -ului verifica cuvantul: buric. a nu sti (sau a nu afla, a nu auzi) nici -ul a nu sti (a nu afla, a nu auzi) nimeni. 2) Învelis extern solid (neacoperit cu ape) al acestei planete; uscat. 3) Strat superior afanat al acestui invelis caracterizat prin fertilitate, in care se dezvolta plantele; sol. ♢ - galben lut. - negru cernoziom. Ca -ul a) negru; b) de culoarea pamantului; pamantiu. La - a) culcat jos; b) distrus moraliceste. A face una cu -ul sau a sterge (sau a rade) de pe fata -ului a nimici complet. A lasa ochii in - a privi in jos (de rusine, de emotie etcetera). A fugi mancand -ul a fugi foarte tare. A-i fugi -ul de sub picioare a) a-si pierde echilibrul; b) a-si pierde sustinerea, sprijinul. A iesi (sau a aparea, a rasari) ca din - a se ivi pe neasteptate. Parca a intrat in - (sau parca l-a inghitit -ul) a disparea brusc. A baga (pe cineva) (de viu) in - a chinui (pe cineva) sistematic, pricinuindu-i moartea prematura. A intra in - de rusine a simti o rusine foarte mare. A scoate (sau a aduce) din - (sau din fundul -ului) a gasi neaparat (pe cineva sau ceva). A nu-l primi pe cineva nici -ul a fi un mare nemernic. -uri rare grup de oxizi ai unor elemente chimice rare, avand proprietati asemanatoare. 4) Teritoriu apartinand unei tari. A acapara -uri straine. ♢ Obiceiul -ului obicei traditional, nescris, al unei colectivitati, transmis din generatie in generatie. 5) Teren cultivabil, folosit in agricultura; camp. ♢ Sarac lipit -ului foarte sarac. 6) Populatie a acestei planete; lume; omenire; umanitate. /<lat. pavimentum
Alte informatii despre acest cuvant
Cuvantul este compus din: 8 litere. Cuvantul incepe cu litera "p" si se termina cu litera "t"
DexDefinitie.com este un site dictionar al limbii romane. Gasiti aici aproape toate cuvintele din limba romana, impreuna cu explicatii (definitii). Mai gasiti si statistici legate de fiecare cuvant. Baza de date contine 131.563 de definitii, explicatii, antonime, sinonime.
Site-ul functioneaza excelent pe telefoane mobile Android is iOS. Daca aveti de adaugat vreun cuvant, de facut o corectare, va rugam sa folositi pagina de contact pentru a ne trimite un mesaj.
