Definitie Părinte - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: PĂrinte, parinti, substantiv masculin
1. (La plural) Tata si mama. ♦ Fiecare dintre cei doi parinti (1). ♢ (La plural) Stramosi, strabuni.
2. Barbat considerat in raport cu copiii sai; tata. ♦ Figurativ Îndrumator, calauzitor, protector spiritual.
3. Figurativ Fondator, intemeietor, initiator (al unei stiinte, al unei miscari culturale etcetera).
4. Figurativ (În limbajul bisericesc) Dumnezeu (ca protector al oamenilor).** Șef al religiei crestine, intemeietor sau conducator al Bisericii crestine. ♢ (Prea) sfantul parinte = papa.
5. Figurativ Preot. – Limba Latina Parens, -ntis.

Varianta definitie 2: PĂrinte substantiv
1. verifica cuvantul: tata.
2. (la plural) (familiar) batrani (plural). (Ce fac -tii tai?)
3. (la plural) verifica cuvantul: stramosi (plural).
4. verifica cuvantul: preot.
5. (Termen Bisericesc) calugar, monah.
6. verifica cuvantul: Dumnezeu.

Varianta definitie 3: Parinte substantiv masculin, plural parinti

Varianta definitie 4: PĂrinte -ti m. 1) Barbat in raport cu copiii sai. 2) la plural Tata si mama. 3) mai ales la plural Persoana care apartine generatiilor precedente; stramos; strabun. 4) figurat Persoana care a pus temelia unui domeniu de activitate; intemeietor; fondator. 5) figurativ (folosit si ca adresare catre un preot sau un calugar) Îndrumator spiritual. /<lat. parens, -tis

Varianta definitie 5: Parinte (parinti), substantiv masculin –
1. Tata. –
2. Titlu de reverenta pentru clerici. –
3. (Pl.) Stramosi; tata si mama. – Mr. p(a)rinte.
Limba Latina parentem (Puscariu 1271; Candrea-Dens., 1338; REW 6233), conform limba albaneza print, plural përinthë (Philippide, II, 650), limba italiana, port. parente, prov., cat. paren, franceza parent, sp. pariente.
Uz general (ALR, I, 151). – Derivat parintesc, adjectiv (patern; familial); parinteste, adverb (ca un parinte; cu dragoste); parintie, substantiv feminin (invechit, paternitate).