Definitie Reproș - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: ReproȘ, reprosuri, substantiv neutru Imputare, dojana; mustrare, invinuire. – Din franceza Reproche.

Varianta definitie 2: ReproȘ substantiv
1. imputare, imputatie, invinuire, vina, (livresc) reprehensiune, (prin Moldova) banat, (invechit) pricina, prihana. (Nu merita nici un -.)
2. admonestare, cearta, certare, dojana, dojenire, imputare, morala, mustrare, observatie, (popular si familiar) besteleala, mustruluiala, ocara, (invechit si reg.) infruntare, probozeala, (regional) probaza, probozenie, (prin Moldova) banat, (Moldova) smotru, (invechit) dascalie, imputaciune, invatatura, preobrazitura, probozire, rapste, remonstrare, zabrac, (familiar figurativ) sapuneala, scuturatura (-ul pe care l-a primit, l-a cumintit.)

Varianta definitie 3: Repros substantiv neutru (silabe -pros), plural reprosuri

Varianta definitie 4: ReproȘ -uri n.
Dezaprobare verbala adresata cuiva in semn de nemultumire pentru fapte sau vorbe reprobabile; banuiala; imputare; mustrare; dojana. Nu merita nici un -. /<fr. reproche

Varianta definitie 5: ReproȘ substantiv neutru Învinuire; mustrare, imputare. [Plural -suri. / < franceza reproche].

Varianta definitie 6: ReproȘ substantiv neutru invinuire; mustrare. (< franceza reproche)