Varianta definitie 1: RouĂ substantiv feminin Picaturi de apa care acopera dimineata suprafata pamantului, obiectele de pe sol, vegetatia etcetera, formate prin condensarea vaporilor de apa din atmosfera in momentul in care temperatura scade pana la punctul la care vaporii ajung la saturatie. ♢ (Fiz.) Temperatura de roua = temperatura la care trebuie racit, sub presiune constanta, un amestec de vapori si gaze cu continut constant de vapori, pentru ca, din cauza saturatiei cu vapori, sa apara primele picaturi de lichid. ♢ Locutiune adjectiv Ca roua = delicat, fraged; curat, pur.
Locutiune adverb Pe roua (nescuturata) = dis-de-dimineata. ♦ Compus: roua-cerului = mica planta erbacee insectivora, cu flori mici, albe si cu frunze lunguete dispuse in rozeta bazala, acoperite de peri care secreta o substanta vascoasa (Drosera rotundifolia). [Pronuntat: ro-ua] – Limba Latina Ros, roris.
Varianta definitie 4: RouĂ f. 1) Picaturi mici de apa care se formeaza prin condensarea vaporilor din atmosfera si care se depun pe suprafata pamantului in noptile sau in diminetile racoroase de vara. ♢ Pe - de dimineata; in zorii zilei. 2): Roua-cerului planta erbacee, insectivora, cu flori mici albe, cu frunze acoperite cu peri, care secreta o substanta cu ajutorul careia sunt digerate insectele. [G.-D. Rouai] /<lat. ros, roris
Varianta definitie 5: Roua substantiv feminin – Apa provenita din condensarea vaporilor din atmosfera, care se depune pe pamint, pe plante etcetera – Varianta cuvant invechit ro(a)o, ro(a)a.
Mr. aroaua, arao, megl. raua.
Limba Latina rōs, rōrem (Puscariu 1477; REW 7374), conform prov., cat. ros; dar mecanismul de transmitere este discutabil.
S-a sugerat o varianta *rōlla (Candrea, Élements, 75), care nu pare justificata.
Un *rōs, n., cu rezultatul rom. *ro › roua ca zi › ziua (Philippide, Principii, 66; Puscariu 1477; Iordan, Dift., 189) este dubios, daca se ia in consideratie paralelismul cu nos › noi, dos › doi, post(i) › poi etcetera S-a crezut intr-o modificare de decl. rōs, *rǒvem ca bōs, bǒvem (Meyer, Alb.
St., IV, 45); sau intr-un rezultat *rore (conform logud. rore, Wagner 112), cu disimilarea celui de-al doilea r (Tiktin; Skok, Arch.
Rom., VIII, 158; Graur, BL, III, 51).
Nici una dintre explicatii nu este suficient de clara.
Daca „la brisure” intre cei doi r ar fi o certitudine (conform prooroc), s-ar putea porni de la *rore › *roore › *rouri, care, desigur, s-ar fi simtit ca un plural, de unde sing. regresiv roua.
În realitate nici „la brisure” nu ne pare sigura, nici sing. n-ar trebui sa fie f.; conform totusi toate der. acestui cuvint, care nu pleaca de la roua, ci postuleaza un rouri.
Derivat roura (var. inroura, inroua), verb (a acoperi cu roua; a umezi; a burnita), din limba latina rōrāre (Puscariu 1478; Tiktin; Candrea) daca se admite o „brisure” ror- › roor- (Graur, BL, III, 50), sau mai probabil de la un plural *rouri, ca haina › inhainura, corn › incornora, fase › infasura etcetera; rourica, substantiv feminin (firuta, Glyceria fluitans); rouros, adjectiv (plin de roua; umed).
Conform: rourusca.
Alte informatii despre acest cuvant
Cuvantul este compus din: 5 litere. Cuvantul incepe cu litera "r" si se termina cu litera "u"
DexDefinitie.com este un site dictionar al limbii romane. Gasiti aici aproape toate cuvintele din limba romana, impreuna cu explicatii (definitii). Mai gasiti si statistici legate de fiecare cuvant. Baza de date contine 131.563 de definitii, explicatii, antonime, sinonime.
Site-ul functioneaza excelent pe telefoane mobile Android is iOS. Daca aveti de adaugat vreun cuvant, de facut o corectare, va rugam sa folositi pagina de contact pentru a ne trimite un mesaj.
