Rușina
Definitie, sens si explicatie
1Rusina, rusinez, verb I.
1. Reflexiv A-i fi cuiva rusine, a se jena. ♦ A se simti stingherit, a se sfii.
2. Tranzitiv A face ca cineva sa se simta jenat, incurcat; a face de batjocura. ♦ (Înv. si popular) A necinsti, a dezonora. – Din Rusine.
1. Reflexiv A-i fi cuiva rusine, a se jena. ♦ A se simti stingherit, a se sfii.
2. Tranzitiv A face ca cineva sa se simta jenat, incurcat; a face de batjocura. ♦ (Înv. si popular) A necinsti, a dezonora. – Din Rusine.
2Rusina verb verifica cuvantul: sfii.
3Rusina verb verifica cuvantul: batjocori, injosi, necinsti, silui, umili, viola.
4Rusina verb, indicativ prezent 1 singular rusinez, 3 singular si plural rusineaza
5A rusina-ez tranzitiv 1) A face sa se rusineze. 2) inv.
A face de rusine; a acoperi de rusine; a necinsti; a dezonora. /Din rusine
A face de rusine; a acoperi de rusine; a necinsti; a dezonora. /Din rusine
6A se rusina ma -ez intranzitiv A fi cuprins de rusine; a fi lipsit de indrazneala; a se jena; a se sfii; a se intimida; a se stingheri; a se stanjeni. /Din rusine
7Rusina, rusinez, verb I. - (din rosi + sufix expresiv -ina, ca si la clati > clatina, tampi > (in)tampina, hatai > hatana sau impopota > impopotona, pare cea mai buna explicatie; celelalte ipoteze obisnuiesc sa se bazeze pe rusine, reducandu-se la un limba latina *rosīnus = roz, limba latina *russiōnem ori *rossiōnem sau la *rusiciune (< rosi))
8Rusina, rusinez, verb I. -
2. Tranzitiv fact. - ♦ (Învechit si arhaizant) A face ca cineva sa se simta jenat, incurcat; a face de batjocura.
Se adusera toti vracii... ramasera insa Rusinati, care n-avura ce-i face. – Na, c-a spart ghergheful! Ei, da m-ai Rusinat urat, mai badeo.
2. Tranzitiv fact. - ♦ (Învechit si arhaizant) A face ca cineva sa se simta jenat, incurcat; a face de batjocura.
Se adusera toti vracii... ramasera insa Rusinati, care n-avura ce-i face. – Na, c-a spart ghergheful! Ei, da m-ai Rusinat urat, mai badeo.
9Rusina (rusinez, rusinat), verb –
1. A se sfii, a se simti incurcat. –
2. A se umple de rusine, a-i fi rusine. –
3. A umili, a injosi. – Mr. arusnedz.
De la rosi „a face pe cineva sa devina rosu” cu sufix expresiv -ina, ca clati › clatina, timpi › (in)timpina, hitii › hitina, impopota › impopotona etcetera Aceasta explicatie a fost data de Spitzer, Bl, Xiv, 49, si pare cea mai buna.
Celelalte ipoteze se bazeaza de obicei pe rusine, care trimit la un limba latina *rosῑnus „trandafiriu” (Puscariu 1488; Rew 7382); la limba latina *russiōnem (Pascu, I, 43; Pascu, Beiträge, 12), sau *rosiōnem (Candrea); sau la *rusiciune, de la rosi (Tiktin).
Derivat rusine (mr. ar(u)sine, megl. rusoni, istr. rusire), substantiv feminin (sfiala, timiditate; jena; ocara, batjocura; dezonoare, umilinta); rusinat, adjectiv (jenat; umilit); nerusinat, adjectiv (fara rusine); nerusinare, substantiv feminin (impudoare, necuviinta); rusinator, adjectiv (rusinos); rusinos, adjectiv (sfios); nerusinos, adjectiv (invechit, obraznic).
1. A se sfii, a se simti incurcat. –
2. A se umple de rusine, a-i fi rusine. –
3. A umili, a injosi. – Mr. arusnedz.
De la rosi „a face pe cineva sa devina rosu” cu sufix expresiv -ina, ca clati › clatina, timpi › (in)timpina, hitii › hitina, impopota › impopotona etcetera Aceasta explicatie a fost data de Spitzer, Bl, Xiv, 49, si pare cea mai buna.
Celelalte ipoteze se bazeaza de obicei pe rusine, care trimit la un limba latina *rosῑnus „trandafiriu” (Puscariu 1488; Rew 7382); la limba latina *russiōnem (Pascu, I, 43; Pascu, Beiträge, 12), sau *rosiōnem (Candrea); sau la *rusiciune, de la rosi (Tiktin).
Derivat rusine (mr. ar(u)sine, megl. rusoni, istr. rusire), substantiv feminin (sfiala, timiditate; jena; ocara, batjocura; dezonoare, umilinta); rusinat, adjectiv (jenat; umilit); nerusinat, adjectiv (fara rusine); nerusinare, substantiv feminin (impudoare, necuviinta); rusinator, adjectiv (rusinos); rusinos, adjectiv (sfios); nerusinos, adjectiv (invechit, obraznic).