Definitie Rânduială - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: RÂnduialĂ, randuieli, substantiv feminin
1. Faptul de a randui; fel de aranjare a lucrurilor in mod ordonat; prin extensiune ordine.
2. Fel in care se desfasoara o actiune, un sistem de organizare statornicit sau impus. ♦ Masura, directiva, dispozitie, aranjament.
3. Ceremonial, forme statornicite; datina, obicei, regula.
4. Denumire generica folosita in trecut pentru anumite dari in bani catre domnie. [Pronuntat: -du-ia-] – Randui + sufix -eala.

Varianta definitie 2: Randuiala antonim: debandada, dezordine, neoranduliala, neranduiala

Varianta definitie 3: RÂnduialĂ substantiv verifica cuvantul: bir, categorie, clasa, dare, destin, dispozitie, fatalitate, grup, grupare, hotarare, impozit, menire, noroc, ordin, porunca, predestinare, soarta, ursita, zodie.

Varianta definitie 4: RÂnduialĂ substantiv
1. verifica cuvantul: aranjare.
2. verifica cuvantul: alcatuire.
3. verifica cuvantul: or-dine.
4. verifica cuvantul: intocmire.
5. ordine, organizare, rost. (- lumii nu se schimba usor.)
6. verifica cuvantul: disciplina.
7. ordine, regula, rost, socoteala, (popular) seama, (invechit si reg.) soroc. (Știe - lucrurilor.)
8. verifica cuvantul: datina.
9. verifica cuvantul: uzanta.
10. rost, (popular) seama, (prin Transilvania) agod. (Știe - nuntii.)
11. verifica cuvantul: ceremonial.
12. norma, precept, principiu, regula, (invechit) pravila, tocmeala. (- de viata.)

Varianta definitie 5: Randuiala substantiv feminin, g.-d. art. randuielii; plural randuieli

Varianta definitie 6: RÂnduialĂ -ieli f. 1) v. A rÂndui si A se rÂndui. ♢ A face - a face ordine. 2) Mod de desfasurare a unei actiuni. 3) Deprindere a unei colectivitati, legata de un ceremonial si transmisa din generatie in generatie. 4) inv.
Operatie menita sa asigure ceva; masura. 5) inv.
Denumire data unor dari pentru domnie. /a (se) randui + sufix -eala