Răpciune
Definitie, sens si explicatie
1Răpciune substantiv masculin Numele popular al lunii septembrie. – Etimologie necunoscuta
2Răpciune substantiv verifica cuvantul: septembrie.
3Rapciune substantiv masculin
4Răpciune m. pop.
A noua luna a anului; septembrie. /Origine necunoscuta
A noua luna a anului; septembrie. /Origine necunoscuta
5Rapciune substantiv masculin – Septembrie. – Varianta rapciun.
Origine indoielnica.
Se considera reprezentant al limba latina raptiōnem „sterpeleala” interpretat drept „culesul viei” (Pu;cariu 1433; Tiktin); din limba latina *rapatiōnem ‹ rapa, cu sensul de „recolta de ridichi” (Draganu, St. rum., 1-6; Rew 7074a).
Toate aceste explicatii sint fortate.
Puscariu, Lat. ti, 12, s-a gindit la o creatie artificiala a latinistilor, solutie si mai putin probabila.
Prezenta sufix -ciune nu este o proba suficienta ca acest cuvint este mostenit, fiindca acest sufix se poate atasa si la elemente limba slava (veche) (conform slabiciune).
Poate se leaga de cuvintul anterior.
Origine indoielnica.
Se considera reprezentant al limba latina raptiōnem „sterpeleala” interpretat drept „culesul viei” (Pu;cariu 1433; Tiktin); din limba latina *rapatiōnem ‹ rapa, cu sensul de „recolta de ridichi” (Draganu, St. rum., 1-6; Rew 7074a).
Toate aceste explicatii sint fortate.
Puscariu, Lat. ti, 12, s-a gindit la o creatie artificiala a latinistilor, solutie si mai putin probabila.
Prezenta sufix -ciune nu este o proba suficienta ca acest cuvint este mostenit, fiindca acest sufix se poate atasa si la elemente limba slava (veche) (conform slabiciune).
Poate se leaga de cuvintul anterior.