Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Răzbi

1 * Cuvantul cu diacritice: răzbí
Cuvantul fara diacritice: razbi

Definitie: RĂZBI, răzbesc, verb IV. 1. Intranzitiv A-și face drum, a străbate (anevoie), a trece peste piedici; a răzbate. 2. Intranzitiv A ajunge undeva înlăturând obstacolele. ♦ A izbuti, a reuși. ♦ (Despre sunete, zgomote etcetera) A se face auzit, a ajunge până la... ♦ (Despre mirosuri) A se răspândi. 3. Tranzitiv A învinge, a înfrânge, a răpune. ♦ ♢ Expresie A răzbi (pe cineva) cu bătaia = a bate (pe cineva) foarte tare. 4. Tranzitiv (Despre stări fizice sau sufletești) A cuprinde, a birui, a copleși. 5. Tranzitiv și instranzitiv A termina, a prididi, a isprăvi. – Din limba slava (veche) razbiti.

2 * Cuvantul cu diacritice: răzbí
Cuvantul fara diacritice: razbi

Definitie: RĂZBI verb verifica cuvantul: bate, birui, izbi, izbândi, izbuti, înfrânge, întrece, învinge, lovi, reuși, sfărâma, zdrobi.

3 * Cuvantul cu diacritice: răzbí
Cuvantul fara diacritice: razbi

Definitie: RĂZBI verb 1. verifica cuvantul: pătrunde. 2. verifica cuvantul: ajunge. 3. verifica cuvantul: depăși. 4. verifica cuvantul: prididi. 5. a(-l) copleși, a(-l) cuprinde, (învechit) a(-l) răzbate. (Îl - setea.) 6. a(-l) ajunge, a(-l) birui, a(-l) copleși, a(-l) covârși, a(-l) cuprinde, a(-l) înfrânge, a(-l) învinge, a(-l) podidi, a(-l) prinde, a(-l) toropi, (învechit) a(-l) preacovârși, (figurativ) a(-l) doborî, a(-l) lovi. (L-a - oboseala.) 7. verifica cuvantul: copleși, a(-l) covârși, a(-l) cuprinde, a(-l) împovăra, a(-l) năpădi, (popular) a(-l) prididi, (învechit) a(-l) supune, (figurativ) a(-l) apăsa, a(-l) doborî, a(-l) răpune. (L-au - grijile, necazurile.)

4 * Cuvantul cu diacritice: răzbí
Cuvantul fara diacritice: razbi

Definitie: răzbi verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural răzbesc, imperfect 3 singular răzbea; conj. prezent 3 singular și plural răzbească

5 * Cuvantul cu diacritice: a răzbí -ésc
Cuvantul fara diacritice: razbi

Definitie: A RĂZBI -esc 1. tranzitiv (despre sentimente, senzații, stări etcetera) A cuprinde pe de-a-ntregul; a pătrunde. L-a răzbit oboseala. 2. intranzitiv 1) A intra (într-un mediu), avansând cu greu; a penetra; a pătrunde; a răzbate. 2) figurat A ajunge, învingând obstarole; a răzbate. limba slava (veche) razbiti