Definitie Război - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: RĂzboi1, razboaie, substantiv neutru Conflict armat (de durata) intre doua sau mai multe grupuri, categorii sociale sau state, pentru realizarea unor interese economice si politice; razbel.
Razboi civil = lupta armata intre doua sau mai multe grupari politice de orientari diferite din interiorul unui stat in vederea schimbarii ordinii politice si de stat sau pentru mentinerea celei existente.
Razboi rece = stare de incordare, de tensiune in relatiile internationale, provocata de politica de ostilitate a unor state fata de altele, care nu ia totusi forma unui conflict armat.
Razboi psihologic = stare de tensiune, de hartuiala nervoasa, psihica, initiata si intretinuta cu scopul de a zdruncina moralul fortelor adverse si de a demoraliza populatia.
Stare de razboi = beligeranta. ♦ Figurativ Cearta; neintelegere, vrajba, galceava. – Din limba slava (veche) Razboj „ucidere, jaf”.

Varianta definitie 2: RĂzboi2, razboaie, substantiv neutru
1. Masina de lucru folosita pentru confectionarea tesaturilor din fibre textile.
2. Unealta casnica de tesut; argea, stative. – Din bulgara, scr. Razboj.

Varianta definitie 3: RĂzboi3, razboiesc, verb IV.
Reflexiv recipr. (Și figurativ) A purta razboi1, a se lupta, a se bate. – Din Razboi1.

Varianta definitie 4: Razboi antonim: pace

Varianta definitie 5: RĂzboi verb verifica cuvantul: lupta.

Varianta definitie 6: RĂzboi substantiv verifica cuvantul: batalie, car, chinga, gherghef, incaierare, infruntare, jug, lupta, punte.

Varianta definitie 7: RĂzboi substantiv
1. (popular) stative (plural), (regional) argea, teara. (A tese ceva la -.)
2. cal, calusel. (- la moara de vant.)

Varianta definitie 8: RĂzboi substantiv (MILITAR)
1. conflict, (invechit si popular) bataie, razbel, (regional) bozgun, (invechit) harta, oaste, ostenie, ostenire, ostire, ostit. (S-a iscat un -.)
2. (invechit) nepace. (Stare de -.)

Varianta definitie 9: Razboi (conflict armat, unealta) substantiv neutru, plural razboaie

Varianta definitie 10: Razboi verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural razboiesc, imperfect 3 singular razboia; conj. prezent 3 singular si plural razboiasca

Varianta definitie 11: RĂzboi1 -oaie n. 1) Conflict armat intre doua sau mai multe state, grupuri sociale etcetera - mondial. - colonial. ♢ - de eliberare nationala lupta armata a popoarelor impotriva cotropitorilor straini in vederea cuceririi independentei si apararii suveranitatii statului. - rece stare de tensiune in relatiile internationale, caracterizata prin mentinerea unei incordari permanente intre statele cu oranduiri sociale diferite. 2) fig.
Schimb de vorbe rastite, adesea ofensatoare; sfada; cearta. /<sl. razboj

Varianta definitie 12: RĂzboi2 -oaie n. 1) Instalatie casnica alcatuita din doua suluri, ite si vatale, folosita la confectionarea tesaturilor. A tese ceva la -. 2) Masina de tesut, folosita in industrie. 3) pop.
Covor mare de perete, bogat ornamentat. /<sb. razboj

Varianta definitie 13: A se rĂzboi ma -iesc intranzitiv si figurativ A purta razboi; a se lupta; a se bate. /Din razboi