Definitie Schimă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: SchimĂ, schime, substantiv feminin I.
1. Ordin calugaresc sau preotesc; tagma, cin.
2. Haina calugareasca. II. Gest, miscare prin care cineva vrea sa exprime ceva. ♦ Miscare a fetei; grimasa, strambatura. – Din limba neogreaca: Schima.

Varianta definitie 2: SchimĂ substantiv verifica cuvantul: aer, aspect, chip, cin, expresie, fata, figura, fizionomie, grimasa, infa-tisare, mina, obraz, rasa, schimono-seala, schimonosire, schimonositura, strambatura, tagma.

Varianta definitie 3: Schima substantiv feminin, g.-d. art. schimei; plural schime

Varianta definitie 4: SchimĂ -e f. rar 1) Miscare a mainii sau a capului care insoteste sau inlocuieste vorbirea; gest. 2) Contractare (voita sau involuntara) a muschilor fetei; schimonosire a fetei; schimonositura; strambatura; grimasa. /<sl. skima, limba greaca (veche) schima

Varianta definitie 5: Schima (-me), substantiv feminin –
1. Forma, figura. –
2. Gest, grimasa, mina. –
3. Înfatisare, aspect, aparenta. –
4. Naluca, stafie, duh rau, dragaica. –
5. Ținuta, imbracaminte, vesmint. – Varianta cuvant invechit shima, Mold. (sensul 4) stimà.
Mgr. σχῆμα (Cihac, II, 696; Roesler 675; Galdi 248).
Este dubletul lui schema, substantiv feminin, din franceza schema, der. schematic, adjectiv , din franceza schematique; schematism, substantiv neutru, din limba germana Schematismus, cu varianta Trans.; sematism, substantiv neutru (schema); schematiza, verb, din franceza schematiser.
Derivat schimnic (var. schivnic si der.), substantiv masculin (eremit, pustnic, anahoret), din limba slava (veche) skimĭnikŭ ‹ skima „rasa calugareasca” (Cihac, II, 331; Conev 109); schimnica, substantiv feminin (pustnica); schimnici, verb (a trai ca un schimnic); schimnicie, substantiv feminin (viata de anahoret); schimnicesc, adjectiv (de schimnic); schimonosi (varianta Moldoveneasca schimosi), verb (a deforma, a desfigura; a imita, a parodia), cu sufix expresiv -si, poate atasat direct la limba neogreaca: ἄσχημω, aorist ἀσχημώνω „a se purta urit” (Murnu 50; dupa Rosetti, Studii ling., 30, schimosi este limba neogreaca: άσϰημίζω); schimonoseala (var. schimonositura), substantiv feminin (imitatie, parodie, reproducere proasta; avort, monstru; strimbatura, grimasa); steamata, substantiv feminin (fantasma, viziune, aratare), in Trans., si Bucovina, probabil din plural limba greaca (veche) σϰήματα (Puscariu, Dacor., V, 411), conform stima si asteamat; scheamata, substantiv feminin (Trans., trasatura, umbra), varianta a cuvintului anterior (glosata gresit de Scriban: „rest, fragment”).
Relatia acestor cuvinte din umbra cu limba sarba: štimati „a crede” (Iordan, RF, II, 272), pare indoielnica.