Scrâșni
Definitie, sens si explicatie
1Scrâsni, scrasnesc, verb Iv.
Intranzitiv
1. A strange falcile si a freca dintii de jos cu cei de sus, facand sa se auda un zgomot caracteristic (in momente de furie, de durere etcetera). ♢ Tranzitiv Îsi scrasnea dintii. ♦ Figurativ A rosti, a spune ceva printre dinti cu ura, cu manie.
2. P. gener.
A produce un zgomot scartaitor; a scartai. [Varianta: (regional) Crasni verb Iv.] – Din bulgara Skarša, scr. Scršiti.
Intranzitiv
1. A strange falcile si a freca dintii de jos cu cei de sus, facand sa se auda un zgomot caracteristic (in momente de furie, de durere etcetera). ♢ Tranzitiv Îsi scrasnea dintii. ♦ Figurativ A rosti, a spune ceva printre dinti cu ura, cu manie.
2. P. gener.
A produce un zgomot scartaitor; a scartai. [Varianta: (regional) Crasni verb Iv.] – Din bulgara Skarša, scr. Scršiti.
2Scrâsni verb
1. (Mold. si Transilvania) a crasca. (A - din dinti.)
2. a scartai. (Cheia - in broasca).
1. (Mold. si Transilvania) a crasca. (A - din dinti.)
2. a scartai. (Cheia - in broasca).
3Scrasni verb, indicativ prezent l singular si 3 plural scrasnesc, imperfect 3 singular scrasnea; conjunctie: prezent 3 singular si plural scrasneasca
4A Scrâsni -esc intranzitiv 1) A-si contracta cu putere falcile, frecand dintii de jos cu cei de sus si producand un scartait specific (ca manifestare a furiei sau durerii). 2) figurat A articula sunetele printre dinti (de manie sau de ura). 3) A produce un zgomot scartaitor (ca rezultat al frecarii sub presiune). Zapada -este sub picioare. /<sl. skružitati, bulg. skarša, limba sarba: skršiti