1
Sfîrnar (-ri), substantiv masculin – Comerciant. – Variantă sfirnariu. Origine necunoscută.
Legătura cu latină fenerarius (Giuglea, Dacor., VI, 1551; Rew 3241; conform în contra Rosetti, I, 161), nu pare probabilă; explicație pornind de la sfîrlă nu este clară.
Ar putea avea o legătură cu slavă (bulgară) svarati „a amăgi”, căci se folosește în general cu nuanța de „negustor fără scrupule”. – Derivat sfîrnărie, substantiv feminin (comerț, negoț).
Mai ales în Transilvania
Legătura cu latină fenerarius (Giuglea, Dacor., VI, 1551; Rew 3241; conform în contra Rosetti, I, 161), nu pare probabilă; explicație pornind de la sfîrlă nu este clară.
Ar putea avea o legătură cu slavă (bulgară) svarati „a amăgi”, căci se folosește în general cu nuanța de „negustor fără scrupule”. – Derivat sfîrnărie, substantiv feminin (comerț, negoț).
Mai ales în Transilvania
DER – dicționarul etimologic