Simț
Definitie, sens si explicatie
1Simț, simturi, substantiv neutru
1. Facultate a oamenilor si a animalelor de a percepe impresii din lumea exterioara cu ajutorul unor organe specifice; functiune a organismului prin care acesta receptioneaza si prelucreaza o anumita categorie de stimuli externi sau interni; simtire. ♢ Organe de simt = organe periferice ale perceptiei senzoriale. ♦ (Mai ales la plural) Instinct, pornire senzuala; senzualitate. ♦ Delectare a simturilor; gust.
2. Capacitate a omului de a intelege, de a judeca, de a aprecia; inclinare, aptitudine pentru ceva. ♢ Simt moral = facultatea de a deosebi binele de rau.
Simt practic = indemanare in rezolvarea diferitelor chestiuni. – Din Simti (derivat regresiv).
1. Facultate a oamenilor si a animalelor de a percepe impresii din lumea exterioara cu ajutorul unor organe specifice; functiune a organismului prin care acesta receptioneaza si prelucreaza o anumita categorie de stimuli externi sau interni; simtire. ♢ Organe de simt = organe periferice ale perceptiei senzoriale. ♦ (Mai ales la plural) Instinct, pornire senzuala; senzualitate. ♦ Delectare a simturilor; gust.
2. Capacitate a omului de a intelege, de a judeca, de a aprecia; inclinare, aptitudine pentru ceva. ♢ Simt moral = facultatea de a deosebi binele de rau.
Simt practic = indemanare in rezolvarea diferitelor chestiuni. – Din Simti (derivat regresiv).
2Simț substantiv verifica cuvantul: acceptie, continut, insemnare, inteles, pasiune, semnificatie, sens, sentiment, simtire, valoare.
3Simț substantiv
1. (rar) sens, (invechit) simtire. (-ul vazului, al auzului.)
2. (la plural) erotism, senzualism, senzualitate, (rar) sexualism, (invechit) simtualism, simtualitate. (O viata dominata de -uri.)
3. instinct. (- de conservare.)
4. acuitate, aplecare, aptitudine, inclinare, inclinatie. (Are un profund - pentru nuante.)
1. (rar) sens, (invechit) simtire. (-ul vazului, al auzului.)
2. (la plural) erotism, senzualism, senzualitate, (rar) sexualism, (invechit) simtualism, simtualitate. (O viata dominata de -uri.)
3. instinct. (- de conservare.)
4. acuitate, aplecare, aptitudine, inclinare, inclinatie. (Are un profund - pentru nuante.)
4Simt substantiv neutru, plural simturi
5Simț -uri n. 1) Însusire a organismului viu de a receptiona si de a prelucra excitanti externi sau interni sub forma de senzatii constiente. ♢ Organe de - organe care receptioneaza excitatiile din mediul exterior si interior. 2) Capacitate de a intelege, de a prelucra real un lucru. -ul responsabilitatii. -ul masurii. -ul umorului. ♢ - practic priceperea de a rezolva chestiuni practice. /v. a simti