Definitie Simți - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: SimȚi, simt, verb IV.
1. Tranzitiv A avea, prin intermediul organelor de simt, senzatia sau perceptia unui lucru, a unui fapt, a unei calitati, a percepe efectul unei excitatii; a prezenta sensibilitate. ♦ Reflexiv A-si da seama de propria stare fizica.
2. Tranzitiv A baga de seama, a prinde de veste, a observa prezenta unei fiinte sau o actiune a acesteia, mai mult pe baza unui reflex la o excitatie a simturilor decat cu ajutorul judecatii. ♦ (Despre animale) A adulmeca.
3. Tranzitiv A-si da seama, a fi constient, a intelege, a banui o actiune, o situatie etcetera, bazandu-se atat pe informatii si elemente logice, cat si pe intuitie, instinct sau legaturi afective cu alta persoana. ♦ Reflexiv A fi constient de o insusire, de o dispozitie sau de o stare proprie. ♢ Expresie A se simti in stare (de ceva sau sa faca ceva) = a se sti, a se socoti, a se crede capabil (de ceva sau sa faca ceva).
4. Reflexiv A avea, a da dovada de bun-simt; a fi un om simtit (2).
5. Tranzitiv A fi cuprins de o stare afectiva, a incerca un sentiment, o emotie etcetera; a fi miscat, impresionat, tulburat de ceva. ♢ Expresie A simti lipsa (cuiva sau a ceva) = a suferi din cauza ca cineva sau ceva lipseste.
A simti nevoia sa... = a dori sa... ♦ A avea impresia ca ..., a incerca sentimentul ca ... ♢ Expresie (Refl.) A se simti la (sau in) largul lui sau (ca) acasa (la el) = a incerca un sentiment placut, a avea impresia ca se afla intr-un mediu familiar, inconjurat de lucruri sau de oameni cunoscuti; a fi familiarizat cu ceva; a nu fi stanjenit sau jenat de nimic; a se simti bine. ♦ Reflexiv (Înv.) A se resimti de pe urma efectelor produse de un factor extern, de o situatie etcetera [Prez. indicativ si: (regional) simtesc, simt] – Limba Latina Sentire.

Varianta definitie 2: SimȚi verb
1. a percepe. (A - un miros placut.)
2. a adulmeca. (L-au - cainii.)
3. a avea. (A - ameteli.)
4. a incerca, a trai. (A - un sentiment de jena.)
5. a anticipa, a intui, a presimti, (figurativ) a mirosi. (A - ceea ce avea sa se intample.)
6. a se repercuta, a se resimti. (Unele efecte se - pana la el.)

Varianta definitie 3: Simti verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural simt, imperfect 3 singular simtea; conjunctie: prezent 3 singular si plural simta

Varianta definitie 4: A simȚi simt tranzitiv 1) (excitanti interni sau externi) A percepe cu ajutorul simturilor. - foame. - durere. ♢ - lipsa cuiva (sau a ceva) a suferi din cauza lipsei cuiva (sau a ceva). - nevoia a avea necesitatea. 2) A sesiza logic sau intuitiv - primejdia. /<lat. sentire

Varianta definitie 5: A se simȚi ma simt intranzitiv 1) A fi constient de starea sa fizica (pe baza propriilor simturi). - vinovat. - stapan. 2) A suporta o apasare morala. /<lat. sentire

Varianta definitie 6: Simti (-mt, -it), verb –
1. A avea senzatia de, a percepe. –
2. A experimenta, a nota. –
3. A-si da seama. a intelege, a prinde de veste. –
4. A mirosi. –
5. (Refl.) A-si da seama de propria stare fizica. –
6. (Refl.) A se gasi, a fi in stare. –
7. (Refl.) A fi stapin pe sine, a fi la inaltimea situatiei. – Mr. simtu, simtire, megl. sint, sintǫri.
Limba Latina sentῑre (Puscariu 1590; REW 7824), conform vegl. seneter, limba italiana sentire, prov., franceza, cat., sp., port. sentir.
Uz general (ALR, I, 104).
Pers.
I are si varianta simt, prin analogie cu a-II-a. – Derivat simt, substantiv neutru (instinct senzatie), deverbal format artificial dupa limba latina sensus; simticiune, substantiv feminin (invechit, sensisibilitate, sentiment); simtamint (var. simtimint), substantiv neutru (sentiment), creat artificial dupa franceza sentiment; simtire, substantiv feminin (traire afectiva; sentiment; sensibilitate); simtitor, adjectiv (sensibil); nesimtire, substantiv feminin (insensibilitate, bestialitate); nesimtit, adjectiv (grosolan, fara bun simt); nesimtitor, adjectiv (insensibil); consimti, verb, din franceza consentir; consimtamint, substantiv neutru (aprobare, consentiment); presimti, verb, dupa franceza pressentir; presentiment, substantiv neutru, dupa franceza pressentiment; resimti, verb, dupa franceza ressentir.
Derivat din franceza sens, substantiv neutru; senzati(un)e, substantiv feminin; senzational, adjectiv ; sensibil, adjectiv ; insensibil, adjectiv ; sensibilitate, substantiv feminin; sensibiliza, verb; sensitiv, adjectiv ; sensitiva, substantiv feminin; sensual, adjectiv ; sensualism, substantiv neutru; sensualist, adjectiv ; sensualitate, substantiv feminin; sentiment, substantiv neutru; sentimental, adjectiv ; sentimentalism, substantiv neutru; sentimentalitate, substantiv feminin