Smidă
Definitie, sens si explicatie
1Smidă, smide, substantiv feminin Desis format din arbori tineri sau din tufe de spini, de zmeura etcetera [Varianta: (reg) Smid substantiv neutru] – et. nec.
2Smidă substantiv (Transilvania) smidarie. (- de tufe si arbusti.)
3Smidă substantiv verifica cuvantul: grindina, piatra.
4Smida substantiv feminin, g.-d. art. smidei; plural smide
5Smida2, smide, smizi si smiduri, substantiv feminin (regional)
1. desis in padure format din tufisuri de maracine, zmeura, mure etcetera; sihla, smidar, smidarie.
2. loc prapastios, unde se patrunde greu.
3. gard viu.
4. (in forma: simida) gramada de butuci si frunze in dezordine.
1. desis in padure format din tufisuri de maracine, zmeura, mure etcetera; sihla, smidar, smidarie.
2. loc prapastios, unde se patrunde greu.
3. gard viu.
4. (in forma: simida) gramada de butuci si frunze in dezordine.
6Smida (-de), substantiv feminin – Grindina.
Origine necunoscuta.
Legatura cu pol. smiad „furtuna” (Scriban) nu pare evidenta.
Secolul Xvii, cuvant invechit
Origine necunoscuta.
Legatura cu pol. smiad „furtuna” (Scriban) nu pare evidenta.
Secolul Xvii, cuvant invechit
7Smida (-de), substantiv feminin –
1. Hatis, desis de padure tinara. –
2. Despadurire, padure taiata.
Origine necunoscuta.
Nu este probabila der. din limba slava (veche) sviteti „a scapara, a fulgera” (Cihac, Ii, 338, il interpreteaza ca „padure incendiata de trasnet”).
Cu atit mai putin convingatoare este explicatia bazata pe limba neogreaca: σημύδα „mesteacan” (Bogrea, Dacor., Iii, 736; conform Scriban).
Nu e sigur daca-i vorba de un cuvint identic cu cel anterior; poate are legatura cu smirdar. – Derivat smidarie, substantiv feminin (Trans., desime); smidos, adjectiv (des, dens).
1. Hatis, desis de padure tinara. –
2. Despadurire, padure taiata.
Origine necunoscuta.
Nu este probabila der. din limba slava (veche) sviteti „a scapara, a fulgera” (Cihac, Ii, 338, il interpreteaza ca „padure incendiata de trasnet”).
Cu atit mai putin convingatoare este explicatia bazata pe limba neogreaca: σημύδα „mesteacan” (Bogrea, Dacor., Iii, 736; conform Scriban).
Nu e sigur daca-i vorba de un cuvint identic cu cel anterior; poate are legatura cu smirdar. – Derivat smidarie, substantiv feminin (Trans., desime); smidos, adjectiv (des, dens).