Sparge
Definitie, sens si explicatie
1Sparge, sparg, verb Iii.
1. Tranzitiv si reflexiv A (se) preface in bucati, in cioburi; a face sa plesneasca sau a plesni, a (se) crapa. ♢ Expresie (Refl.) A se sparge in capul cuiva, se spune despre cineva obligat sa suporte consecintele neplacute ale unor fapte de care nu este vinovat. ♦ Reflexiv Figurativ (Despre voce) A deveni ragusit, a se altera. ♦ Tranzitiv A taia, a despica lemne, butuci etcetera in mai multe bucati.
2. Tranzitiv A sfarama, a distruge invelisul unui lucru, pentru a extrage si a folosi continutul. ♦ Intranzitiv si reflexiv (Despre abcese) A se deschide.
3. Tranzitiv A distruge, a narui, a nimici. ♢ Expresie A sparge norma = a depasi norma.
A sparge frontul = a patrunde fortat in liniile inamicului. ♦ Tranzitiv si reflexiv (Popular) A (se) gauri; a (se) uza. ♢ Expresie (Tranzitiv) Pe unde si-a spart dracul opincile = prin locuri foarte departate, la dracu-n praznic.
4. Tranzitiv A deschide prin fortare o usa, o incuietoare; prin extensiune a jefui, a prada.
5. Tranzitiv A impinge, a strapunge cu un obiect ascutit sau taios; prin extensiune a ucide. ♦ Reflexiv (Familiar) A muri. ♦ Reflexiv Figurativ A striga tare; a racni, a zbiera.
6. Reflexiv Figurativ (Despre concentrari de oameni si despre actiuni la care participa acestia) A lua sfarsit, a se termina; a se intrerupe (prin imprastierea participantilor). ♦ Tranzitiv A produce o disensiune; a dezbina. ♢ Expresie A sparge cuiva casa = a contribui efectiv la destramarea casniciei cuiva.
7. Tranzitiv Figurativ (Înv.) A razleti o oaste; a birui, a infrange; a imprastia. [Perf. substantiv sparsei, part. spart] – Limba Latina Spargere.
1. Tranzitiv si reflexiv A (se) preface in bucati, in cioburi; a face sa plesneasca sau a plesni, a (se) crapa. ♢ Expresie (Refl.) A se sparge in capul cuiva, se spune despre cineva obligat sa suporte consecintele neplacute ale unor fapte de care nu este vinovat. ♦ Reflexiv Figurativ (Despre voce) A deveni ragusit, a se altera. ♦ Tranzitiv A taia, a despica lemne, butuci etcetera in mai multe bucati.
2. Tranzitiv A sfarama, a distruge invelisul unui lucru, pentru a extrage si a folosi continutul. ♦ Intranzitiv si reflexiv (Despre abcese) A se deschide.
3. Tranzitiv A distruge, a narui, a nimici. ♢ Expresie A sparge norma = a depasi norma.
A sparge frontul = a patrunde fortat in liniile inamicului. ♦ Tranzitiv si reflexiv (Popular) A (se) gauri; a (se) uza. ♢ Expresie (Tranzitiv) Pe unde si-a spart dracul opincile = prin locuri foarte departate, la dracu-n praznic.
4. Tranzitiv A deschide prin fortare o usa, o incuietoare; prin extensiune a jefui, a prada.
5. Tranzitiv A impinge, a strapunge cu un obiect ascutit sau taios; prin extensiune a ucide. ♦ Reflexiv (Familiar) A muri. ♦ Reflexiv Figurativ A striga tare; a racni, a zbiera.
6. Reflexiv Figurativ (Despre concentrari de oameni si despre actiuni la care participa acestia) A lua sfarsit, a se termina; a se intrerupe (prin imprastierea participantilor). ♦ Tranzitiv A produce o disensiune; a dezbina. ♢ Expresie A sparge cuiva casa = a contribui efectiv la destramarea casniciei cuiva.
7. Tranzitiv Figurativ (Înv.) A razleti o oaste; a birui, a infrange; a imprastia. [Perf. substantiv sparsei, part. spart] – Limba Latina Spargere.
2Sparge verb verifica cuvantul: abate, asasina, bate, birui, calca, contraveni, croi, deceda, declansa, dezlantui, disparea, distruge, duce, isca, izbucni, imprastia, incalca, inceta, infrange, intrece, invinge, lichida, muri, nesocoti, nimici, omori, pieri, porni, prapadi, rade, racni, raposa, raspandi, razleti, risipi, rupe, sfarama, sfarsi, sfasia, spinteca, stinge, starni, striga, sucomba, suprima, taia, topi, trece, tipa, ucide, urla, viola, zbiera, zdrobi.
3Sparge verb
1. a (se) ciobi, a (se) ciocni, a (se) crapa, a (se) fisura, a plesni, a pocni. (Vasul s-a - de-a lungul.)
2. verifica cuvantul: exploda.
3. verifica cuvantul: despica.
4. a sfarama, (regional) a strica. (- nuci; - alune.)
5. a (se) rupe. (Gheata s-a - sub el.)
6. a (se) gauri, a (se) perfora. (Blidul s-a - in fund.)
7. verifica cuvantul: forta.
8. verifica cuvantul: jefui.
9. a (se) deschide. (S-a - abcesul.)
10. a se sfarama, a se zdrobi. (Valurile se - de tarm.)
11. a strapunge. (A - frontul.)
1. a (se) ciobi, a (se) ciocni, a (se) crapa, a (se) fisura, a plesni, a pocni. (Vasul s-a - de-a lungul.)
2. verifica cuvantul: exploda.
3. verifica cuvantul: despica.
4. a sfarama, (regional) a strica. (- nuci; - alune.)
5. a (se) rupe. (Gheata s-a - sub el.)
6. a (se) gauri, a (se) perfora. (Blidul s-a - in fund.)
7. verifica cuvantul: forta.
8. verifica cuvantul: jefui.
9. a (se) deschide. (S-a - abcesul.)
10. a se sfarama, a se zdrobi. (Valurile se - de tarm.)
11. a strapunge. (A - frontul.)
4Sparge verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural sparg, 1 plural spargem, 2 plural spargeti, perf. substantiv 1 singular sparsei, 1 plural sparseram, m. m. c. p. 3 singular sparsese; part. spart
5A sparge sparg tranzitiv 1) (obiecte fragile sau casante) A face sa se sparga. ♢ A-si - capul (cu ceva) a se chinui cu rezolvarea unei chestiuni. - lemne (sau butuci) a despica lemne cu toporul. - linistea (sau Tacerea) a intrerupe linistea (sau tacerea), producand un zgomot neasteptat. 2) (nuci, alune, samburi, oua etcetera) A curata de invelisul exterior prin sfaramare (pentru a scoate continutul). 3) (incuietori) A descuia fortat (cu ajutorul unor unelte speciale). 4) A strapunge cu un obiect ascutit, facand o gaura. - cu coarnele. ♢ A-i - cuiva urechile a asurzi, producand zgomot puternic. 5) (osti dusmane) A pune pe fuga; a imprastia; a risipi. ♢ - frontul a patrunde in liniile inamicului. 6) fig. (intarituri) A strica fortand; a rupe. Apa a spart iezatura. ♢ - casa cuiva a strica casnicia cuiva. /<lat. spargere
6A se sparge ma sparg intranzitiv 1) (despre obiecte fragile sau casante) A-si pierde integritatea (prin lovire, ciocnire, apasare etcetera). ♢ - (oalele) in capul cuiva a suporta consecinte neplacute fara a fi vinovat. 2) (despre obiecte de sticla, faianta, portelan) A forma despicaturi la suprafata (fara a se preface in cioburi). 3) (despre obiecte sau despre materiale tari) A-si pierde integritatea, deteriorandu-se (prin actiunea unor factori externi). Acoperisul s-a spart. 4) (despre adunari, petreceri etcetera) A ajunge pana la capat; a se incheia; a se mantui; a se sfarsi; a se termina. 5) (despre abcese, buboaie, rani etcetera) A se deschide, lasand sa curga puroiul; a incepe sa supureze. 6) fig. (despre glas, voce) A deveni ragusit. /<lat. spargere
7Sparge (-g, -rt), verb –
1. A Împrastia, a risipi, a dispersa. –
2. A dizolva, a lichida. –
3. A rupe, a distruge o armata. –
4. A deschide, a face o deschizatura. –
5. A rupe, a fringe, a face bucati. –
6. A desfiinta, a distruge, a sfisia. –
7. A incalca, a viola, a nu respecta. –
8. A se deschide, a plesni un abces. –
9. (Refl.) A se izbi, a se deslantui. – Mr. (a)spargu, (a)sparsu, (a)spardzire, megl. sparg(iri), istr. spǫrg, spǫrt.
Limba Latina spargĕre (Cihac, I, 259; seineanu, Semasiol., 162; Puscariu 1614; Rew 8120), conform limba italiana spargere, prov. esparzer, cat., port. espargir, sp. esparcir. – Derivat spargacios, adjectiv (fragil, casant); spargator, adjectiv (care sparge; substantiv masculin, hot prin efractie; substantiv neutru, instrument de spart); spargalui, verb reflexiv (Oltenia, a se imprastia, a se risipi); spargere, substantiv feminin (actiunea de a sparge sau de a rupe; furt prin efractie); spartura, substantiv feminin (ruptura, crapatura; fragment, bucata; cuvant invechit, impunsatura, gaura).
1. A Împrastia, a risipi, a dispersa. –
2. A dizolva, a lichida. –
3. A rupe, a distruge o armata. –
4. A deschide, a face o deschizatura. –
5. A rupe, a fringe, a face bucati. –
6. A desfiinta, a distruge, a sfisia. –
7. A incalca, a viola, a nu respecta. –
8. A se deschide, a plesni un abces. –
9. (Refl.) A se izbi, a se deslantui. – Mr. (a)spargu, (a)sparsu, (a)spardzire, megl. sparg(iri), istr. spǫrg, spǫrt.
Limba Latina spargĕre (Cihac, I, 259; seineanu, Semasiol., 162; Puscariu 1614; Rew 8120), conform limba italiana spargere, prov. esparzer, cat., port. espargir, sp. esparcir. – Derivat spargacios, adjectiv (fragil, casant); spargator, adjectiv (care sparge; substantiv masculin, hot prin efractie; substantiv neutru, instrument de spart); spargalui, verb reflexiv (Oltenia, a se imprastia, a se risipi); spargere, substantiv feminin (actiunea de a sparge sau de a rupe; furt prin efractie); spartura, substantiv feminin (ruptura, crapatura; fragment, bucata; cuvant invechit, impunsatura, gaura).