Varianta definitie 1: Specific1 substantiv neutru Caracterul propriu particular, special al cuiva sau a ceva: nota distincta. – Franceza Specifique.
Varianta definitie 2: Specific2, -Ă, specifici, -e, adjectiv Care este propriu, caracteristic unei fiinte, unui lucru sau unui fenomen. ♦ Care se raporteaza la o unitate.
Greutate specifica. – Franceza Specifique.
Varianta definitie 3: Specific, -Ă, specifici, -ce, adjectiv , substantiv neutru
1. Adjectiv Care este propriu, caracteristic unei fiinte, unui lucru sau unui fenomen; particular, distinct. ♦ Care se raporteaza la o unitate, la o cantitate (dintr-un material).
2. Substantiv neutru: Caracterul propriu, particular, special al cuiva sau a ceva; specificitate, nota distinctiva. – Din franceza Specifique.
Varianta definitie 4: Specific antonim: necaracteristic, nespecific
Varianta definitie 5: Specific adjectiv , substantiv
1. adjectiv caracteristic, definitoriu, distinct, distinctiv, dominant, particular, propriu, tipic, (invechit) insusit. (Nota, trasatura -.)
2. substantiv verifica cuvantul: insusire.
3. substantiv specificitate, (rar) tipicitate, tipism. (-ul artei.)
4. substantiv spirit. (-ul limbii noastre.)
5. adjectiv caracteristic, clasic, reprezentativ, tipic. (Un exemplu -.)
6. adjectiv aparte, deosebit, particular, special, sui-generis. (Un gust -.)
7. adjectiv carac-teristic, obisnuit. (L-a primit cu amabilitatea -.)
Varianta definitie 6: Specific adjectiv m., plural specifici; f. singular specifica, plural specifice
Varianta definitie 7: Specific substantiv neutru
Varianta definitie 8: Specific1 n. sing.
Caracter particular al cuiva sau a ceva. /<lat. specificus, limba franceza: specifique, limba germana spezifisch
Varianta definitie 9: Specific2 -ca (-ci, -ce) 1) Care intruneste trasaturi ce individualizeaza; caracteristic; propriu; tipic; distinctiv. Caractere -ce. 2) (despre marimi) Care se raporteaza la o anumita unitate sau cantitate dintr-un tot. Greutate -ca. /<lat. specificus, franceza specifique, limba germana spezifisch
Varianta definitie 10: Specific, -Ă adjectiv Propriu unei fiinte, unui lucru sau unui fenomen; particular, distinctiv. ♦ Care se raporta la o unitate. substantiv neutru Caracterul propriu, particular (a ceva sau al cuiva); nota distinctiva. ♦ Specific national = suma a caracteristicilor unei culturi, arte, literaturi care provin din trasaturile proprii poporului si istoriei sale. [Conform: franceza specifique, limba italiana specifico].
Varianta definitie 11: Specific, -Ă I. adjectiv caracteristic, propriu unei fiinte, unui lucru sau fenomen; particular, distinctiv. ♢ care se raporteaza la o unitate.
II. substantiv neutru caracter propriu, particular; nota distinctiva. o - national = suma a caracteristicilor unei culturi, arte, literaturi care provin din trasaturile proprii poporului si istoriei sale. (< franceza specifique, limba latina specificus)
Alte informatii despre acest cuvant
Cuvantul este compus din: 8 litere. Cuvantul incepe cu litera "s" si se termina cu litera "c"
DexDefinitie.com este un site dictionar al limbii romane. Gasiti aici aproape toate cuvintele din limba romana, impreuna cu explicatii (definitii). Mai gasiti si statistici legate de fiecare cuvant. Baza de date contine 131.563 de definitii, explicatii, antonime, sinonime.
Site-ul functioneaza excelent pe telefoane mobile Android is iOS. Daca aveti de adaugat vreun cuvant, de facut o corectare, va rugam sa folositi pagina de contact pentru a ne trimite un mesaj.
