Definitie Spin - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Spin2, spini, substantiv masculin (Fiz.) Moment cinetic propriu electronului sau oricarei alte particule elementare. – Din limba engleza, franceza Spin.

Varianta definitie 2: Spin1, spini, substantiv masculin I.
1. Organ in forma de teapa care creste pe tulpina, pe ramurile, pe frunzele, pe fructele etcetera unor plante; ghimpe. ♢ Expresie A sta (sau a sedea) pe (sau ca pe) spini = a fi nelinistit, nerabdator.
A fi (sau a sta) ca pe un spin in ochii (sau in inima, in coasta) cuiva = a nu fi pe placul cuiva, a constitui o prezenta neplacuta pentru cineva; a incomoda pe cineva.
2. Nume dat mai multor plante erbacee sau lemnoase care au spini1 (I 1). ♦ Prin specializare: Planta erbacee din familia compozeelor, cu tulpina spinoasa si ramificata, cu frunze dintate si spinoase si cu flori rosii, dispuse in capitule (Carduus acanthoides). II.
1. Parte in forma de spin1 (I 1) a carligului de undita, situata in varful acestuia.
2. Știft. – Limba Latina Spinus „prun salbatic”.

Varianta definitie 3: Spin substantiv verifica cuvantul: aschie, ciulin, holera, porumbar, porumbel, scaiul-dracului, teapa, tepusa.

Varianta definitie 4: Spin substantiv
1. (BOTANICA) ghimpe, maracine, teapa, tepusa, (regional) steap. (Macesul e plin de -i; s-a intepat intr-un - al macesului.)
2. verifica cuvantul: maracine.
3. (BOTANICA; Carduus acanthoides) (regional) catina, crapusnic, porumbel, scai, scaiete, unghia-ursului.
4. (BOTANICA; Carduus kerneri) scaiete, (regional) scai.
5. (TEHNICA) stift, cui cilindric.

Varianta definitie 5: Spin (bot., tehn., fiz.) substantiv masculin, plural spini

Varianta definitie 6: Spin -i m. 1) Formatie cu varf ascutit si intepator, care creste pe tulpina, pe ramurile, mai rar, pe frunzele si pe fructele unor plante; ghimpe. ♢ Cununa de -i suferinta neintrerupta; chin. A sta (sau A sedea) pe (sau ca pe niste) -i a nu avea liniste; a fi nerabdator. A fi (sau a sta) ca un - in ochii (sau in inima, in coasta) cuiva a incomoda pe cineva. 2) Planta erbacee cu tulpina erecta, ramificata si ghimpoasa, cu frunze adanc crestate si cu flori rosii sau albe, dispuse in inflorescente. 3) pop.
Orice planta erbacee, care are asemenea prelungiri intepatoare. 4) Varful carligului de undita. /<lat. spinus, -a

Varianta definitie 7: Spin substantiv masculin (Fiz.) Impuls propriu de invartire al particulelor elementare si al cuantelor. [< limba engleza, franceza spin, conform limba engleza spinning moment – moment de rotire < spin – a roti].

Varianta definitie 8: Spin1 substantiv masculin (fiz.) impuls propriu de invartire al particulelor elementare si al cuantelor. (< limba engleza, franceza spin)

Varianta definitie 9: Spin2 (i) - element „spin, ghimpe”. (< franceza spin/i/-, conform lat. spina)

Varianta definitie 10: Spin (-ni), substantiv masculin –
1. Ghimpe. –
2. Țepusa, aschie. –
3. Ciulin (Carduus acanthoides, C. Kerneri, C. nutans). –
4. Plante spinoase (Prunus spinosa, Xanthium spinosa, Eryngium planum, E. campestre). – Mr. schin, megl. spin.
Limba Latina spῑnus (Puscariu 1619; REW 8155), conform limba italiana spino, prov. espin, sp. espino, port. espinho. – Derivat spinarie, substantiv feminin (desis de spini); spinet (var. spinis), substantiv neutru (loc cu spini); spinos, adjectiv (cu spini); inspina, verb (a intepa, a impunge cu un spin); spinui, verb (a ingradi cu gard de spini); spinuta, substantiv feminin (banica, Phyteuma orbiculare, P. Wagneri); schinel, substantiv masculin (planta, Cnicus benedictus).