Studiu
Definitie, sens si explicatie
1Studiu, studii, substantiv neutru
1. Actiunea de a studia (1); munca intelectuala sustinuta depusa in vederea insusirii de cunostinte temeinice intr-un anumit domeniu. ♦ Prin specializare: Însusire de cunostinte stiintifice; invatatura. ♢ Expresie A-si face studiile = a parcurge succesiv diverse grade de invatamant; a urma cursurile unei scoli, institutii de invatamant. ♦ (Teatru; in expresie) A pune o piesa in studiu = a incepe repetitiile la o piesa.
2. Materie de invatamant.
3. Lucrare, opera stiintifica.
4. (În artele plastice) Schita partiala sau preliminara cu ajutorul careia pictorul, sculptorul etcetera compune si executa o opera definitiva. ♦ Compozitie muzicala cu caracter de virtuozitate, destinata mai ales unui scop pedagogic (de exercitiu). – Din limba latina Studium, limba italiana Studio.
1. Actiunea de a studia (1); munca intelectuala sustinuta depusa in vederea insusirii de cunostinte temeinice intr-un anumit domeniu. ♦ Prin specializare: Însusire de cunostinte stiintifice; invatatura. ♢ Expresie A-si face studiile = a parcurge succesiv diverse grade de invatamant; a urma cursurile unei scoli, institutii de invatamant. ♦ (Teatru; in expresie) A pune o piesa in studiu = a incepe repetitiile la o piesa.
2. Materie de invatamant.
3. Lucrare, opera stiintifica.
4. (În artele plastice) Schita partiala sau preliminara cu ajutorul careia pictorul, sculptorul etcetera compune si executa o opera definitiva. ♦ Compozitie muzicala cu caracter de virtuozitate, destinata mai ales unui scop pedagogic (de exercitiu). – Din limba latina Studium, limba italiana Studio.
2Studiu substantiv
1. verifica cuvantul: invatare.
2. (invechit) citanie. (- al istoriei.)
3. verifica cuvantul: invatatura.
4. invatatura, scoala. (A plecat la -.)
5. (la plural) verifica cuvantul: invatatura.
6. verifica cuvantul: analiza.
7. verifica cuvantul: cercetare.
8. (concretizat) lucrare. (Un mic - asupra poeziei romanesti.)
9. verifica cuvantul: cercetare.
1. verifica cuvantul: invatare.
2. (invechit) citanie. (- al istoriei.)
3. verifica cuvantul: invatatura.
4. invatatura, scoala. (A plecat la -.)
5. (la plural) verifica cuvantul: invatatura.
6. verifica cuvantul: analiza.
7. verifica cuvantul: cercetare.
8. (concretizat) lucrare. (Un mic - asupra poeziei romanesti.)
9. verifica cuvantul: cercetare.
3Studiu (tipuri de invatamant, materii, lucrari de literatura si arte) substantiv neutru [-diu pronume -diu], art. studiul; plural studii, art. studiile (silabe -di-i-)
4Studiu -i n. 1) Activitate intelectuala depusa in vederea solutionarii unor probleme stiintifice intr-un anumit domeniu; cercetare stiintifica. -ul artelor. 2) Lucrare stiintifica. 3) Proces de acumulare a cunostintelor; invatatura. 4) la pl.
Ansamblu de cunostinte acumulate in acest proces; invatatura. -i speciale. -i universitare. ♢ A-si face -ile a urma cursurile unei institutii de invatamant. 5) Materie de invatamant. 6) Schita preliminara executata de artistii plastici in procesul de elaborare a unei opere de arta. 7) Compozitie muzicala destinata, mai ales, pentru exercitii. [Silabe -diu] /<lat. studium. limba italiana studio
Ansamblu de cunostinte acumulate in acest proces; invatatura. -i speciale. -i universitare. ♢ A-si face -ile a urma cursurile unei institutii de invatamant. 5) Materie de invatamant. 6) Schita preliminara executata de artistii plastici in procesul de elaborare a unei opere de arta. 7) Compozitie muzicala destinata, mai ales, pentru exercitii. [Silabe -diu] /<lat. studium. limba italiana studio
5Studiu substantiv neutru
1. Faptul de a studia; munca intelectuala care are ca scop insusirea de cunostinte speciale, aprofundate. ♦ Cercetare, examinare amanuntita si aprofundata a unei probleme, a unui fenomen etcetera
2. Lucrare, opera stiintifica.
3. Schita unui desen, a unei sculpturi proiectate. ♦ Bucata muzicala compusa mai ales pentru exercitii.
4. Materie de invatamant. [Pronume -diu, plural -ii. / < limba italiana studio, limba latina studium, conform franceza etude].
1. Faptul de a studia; munca intelectuala care are ca scop insusirea de cunostinte speciale, aprofundate. ♦ Cercetare, examinare amanuntita si aprofundata a unei probleme, a unui fenomen etcetera
2. Lucrare, opera stiintifica.
3. Schita unui desen, a unei sculpturi proiectate. ♦ Bucata muzicala compusa mai ales pentru exercitii.
4. Materie de invatamant. [Pronume -diu, plural -ii. / < limba italiana studio, limba latina studium, conform franceza etude].
6Studiu substantiv neutru
1. actiunea de a studia; munca intelectuala care are ca scop insusirea de cunostinte speciale, aprofundate. ♢ cercetare, examinare amanuntita si aprofundata a unei probleme, a unui fenomen etcetera; studiere. ♢ insusire de cunostinte stiintifice, invatatura.
2. materie de invatamant.
3. lucrare, opera stiintifica.
4. schita a unui desen, a unei sculpturi proiectate.
5. compozitie muzicala cu caracter de virtuozitate, scrisa mai ales pentru exercitii. (< limba latina studium, limba italiana studio)
1. actiunea de a studia; munca intelectuala care are ca scop insusirea de cunostinte speciale, aprofundate. ♢ cercetare, examinare amanuntita si aprofundata a unei probleme, a unui fenomen etcetera; studiere. ♢ insusire de cunostinte stiintifice, invatatura.
2. materie de invatamant.
3. lucrare, opera stiintifica.
4. schita a unui desen, a unei sculpturi proiectate.
5. compozitie muzicala cu caracter de virtuozitate, scrisa mai ales pentru exercitii. (< limba latina studium, limba italiana studio)