Sufla
Definitie, sens si explicatie
1Sufla, suflu, verb I.
1. Intranzitiv A elimina aer din gura sau din plamani cu o anumita forta; a expira fortat aerul. ♢ Expresie A sufla in lumanare (sau in lampa) = a stinge lumanarea sau lampa expirand cu putere aerul asupra flacarii.
A sufla in foc = a expira producand un curent de aer, pentru a inteti flacara.
Cine s-a fript cu ciorba sufla si in iaurt = o experienta neplacuta te face mai prudent decat este necesar.
A sufla cuiva ceva (sau pe cineva) de sub nas = a-si insusi cu indrazneala ceea ce se cuvine altuia; a fura a sterpeli. ♦ Tranzitiv A face ca ceva sa se imprastie sub actiunea aerului expirat cu putere. ♦ Tranzitiv A elimina mucozitatile nazale expirand puternic. ♦ A introduce cu gura aer in deschizatura unor instrumente pentru a produce sunete; (despre unele instrumente) a suna, a canta.
Sufla in fluier.
Sufla trambitele. ♦ A produce (mecanic) un curent de aer sub presiune.
2. Intranzitiv A respira greu, cu efort; a gafai. ♢ Expresie A nu (mai) sufla = A) a fi mort; B) a sta linistit, nemiscat; figurativ a nu mai protesta, a nu cracni.
3. Tranzitiv A fabrica obiecte de sticla folosind procedeul introducerii de aer intr-o mica masa de sticla topita.
4. Tranzitiv A acoperi (un obiect de metal) cu un strat subtire de metal pretios; a arginta, a auri.
5. Intranzitiv (Despre vant) A bate.
6. Tranzitiv A vorbi incet (si in secret); a informa pe ascuns. ♢ Expresie A nu sufla un cuvant = a nu spune nimic, a tine secret. ♦ A sopti actorilor rolul in timpul reprezentatiei. ♦ A sopti cuiva raspunsul pe care trebuie sa-l dea la o intrebare. – Limba Latina Sufflare.
1. Intranzitiv A elimina aer din gura sau din plamani cu o anumita forta; a expira fortat aerul. ♢ Expresie A sufla in lumanare (sau in lampa) = a stinge lumanarea sau lampa expirand cu putere aerul asupra flacarii.
A sufla in foc = a expira producand un curent de aer, pentru a inteti flacara.
Cine s-a fript cu ciorba sufla si in iaurt = o experienta neplacuta te face mai prudent decat este necesar.
A sufla cuiva ceva (sau pe cineva) de sub nas = a-si insusi cu indrazneala ceea ce se cuvine altuia; a fura a sterpeli. ♦ Tranzitiv A face ca ceva sa se imprastie sub actiunea aerului expirat cu putere. ♦ Tranzitiv A elimina mucozitatile nazale expirand puternic. ♦ A introduce cu gura aer in deschizatura unor instrumente pentru a produce sunete; (despre unele instrumente) a suna, a canta.
Sufla in fluier.
Sufla trambitele. ♦ A produce (mecanic) un curent de aer sub presiune.
2. Intranzitiv A respira greu, cu efort; a gafai. ♢ Expresie A nu (mai) sufla = A) a fi mort; B) a sta linistit, nemiscat; figurativ a nu mai protesta, a nu cracni.
3. Tranzitiv A fabrica obiecte de sticla folosind procedeul introducerii de aer intr-o mica masa de sticla topita.
4. Tranzitiv A acoperi (un obiect de metal) cu un strat subtire de metal pretios; a arginta, a auri.
5. Intranzitiv (Despre vant) A bate.
6. Tranzitiv A vorbi incet (si in secret); a informa pe ascuns. ♢ Expresie A nu sufla un cuvant = a nu spune nimic, a tine secret. ♦ A sopti actorilor rolul in timpul reprezentatiei. ♦ A sopti cuiva raspunsul pe care trebuie sa-l dea la o intrebare. – Limba Latina Sufflare.
2Sufla verb verifica cuvantul: rasufla, respira.
3Sufla verb I.
1. a gafai, a pufai, (regional) a rasufla. (- dupa atata alergatura.)
2. a-si trage. (Te rog sa-ti - nasul!)
3. verifica cuvantul: canta.
4. verifica cuvantul: suna.
5. verifica cuvantul: sopti.
6. a bate, a trece, (regional) a vantura. (Crivatul rece - peste sat.) Ii. verifica cuvantul: polei.
1. a gafai, a pufai, (regional) a rasufla. (- dupa atata alergatura.)
2. a-si trage. (Te rog sa-ti - nasul!)
3. verifica cuvantul: canta.
4. verifica cuvantul: suna.
5. verifica cuvantul: sopti.
6. a bate, a trece, (regional) a vantura. (Crivatul rece - peste sat.) Ii. verifica cuvantul: polei.
4Sufla verb (silabe -fla), indicativ prezent 1 singular suflu, 3 singular si plural sufla; ger. sufland; part. suflat
5A Sufla suflu
1. intranzitiv 1) A expira cu putere; a elimina fortat aerul. - in ceai. - in foc. ♢ A-i - cuiva in bors (sau - in borsul cuiva) a se amesteca nepoftit in treburile cuiva. 2) A introduce si a scoate aerul din plamani; a respira. ♢ A nu mai - a) a fi mort; b) a nu se opune; a tacea chitic; a nu cracni. 3) (despre vant) A purta curenti de aer; a bate. 4) (despre instrumente muzicale de suflat) A produce sunete caracteristice.
2. tranzitiv 1) (substante pulverulente sau obiecte usoare) A indeparta cu ajutorul unui curent de aer. ♢ Slab de-l sufla vantul foarte slab. A-i - cuiva ceva de sub nas a lua foarte operativ si fara nici o jena un lucru de la cineva. 2) fam. (persoane) A inlatura usor si repede (dintr-o functie). 3) (obiecte sau piese de metal) A acoperi cu un strat subtire de metal inoxidabil, in scop protector sau decorativ; a spoi; a polei; a metaliza. 4) (obiecte de sticla) A confectiona prin introducerea aerului intr-o masa de sticla topita (dandu-i forma dorita). 5) (conducte, recipiente, suprafete etcetera) A curata cu ajutorul unui jet de substanta gazoasa. ♢ - nasul a da afara mucozitatile din nas. 6) (texte, replici, raspunsuri) A comunica incet ca sa auda numai adresatul (la teatru, la scoala); a sopti. 7) (date, informatii etcetera) A aduce la cunostinta pe ascuns. ♢ A nu - (nici) un cuvant a nu scoate o vorba. [Silabe Su-fla] /<lat. sufflare
1. intranzitiv 1) A expira cu putere; a elimina fortat aerul. - in ceai. - in foc. ♢ A-i - cuiva in bors (sau - in borsul cuiva) a se amesteca nepoftit in treburile cuiva. 2) A introduce si a scoate aerul din plamani; a respira. ♢ A nu mai - a) a fi mort; b) a nu se opune; a tacea chitic; a nu cracni. 3) (despre vant) A purta curenti de aer; a bate. 4) (despre instrumente muzicale de suflat) A produce sunete caracteristice.
2. tranzitiv 1) (substante pulverulente sau obiecte usoare) A indeparta cu ajutorul unui curent de aer. ♢ Slab de-l sufla vantul foarte slab. A-i - cuiva ceva de sub nas a lua foarte operativ si fara nici o jena un lucru de la cineva. 2) fam. (persoane) A inlatura usor si repede (dintr-o functie). 3) (obiecte sau piese de metal) A acoperi cu un strat subtire de metal inoxidabil, in scop protector sau decorativ; a spoi; a polei; a metaliza. 4) (obiecte de sticla) A confectiona prin introducerea aerului intr-o masa de sticla topita (dandu-i forma dorita). 5) (conducte, recipiente, suprafete etcetera) A curata cu ajutorul unui jet de substanta gazoasa. ♢ - nasul a da afara mucozitatile din nas. 6) (texte, replici, raspunsuri) A comunica incet ca sa auda numai adresatul (la teatru, la scoala); a sopti. 7) (date, informatii etcetera) A aduce la cunostinta pe ascuns. ♢ A nu - (nici) un cuvant a nu scoate o vorba. [Silabe Su-fla] /<lat. sufflare
6Sufla (-lu, – at), verb –
1. A bate vintul. –
2. A expira. –
3. A respira, a gifii. –
4. A inteti focul, a aprinde focul cu aerul din plamini. –
5. A stinge. –
6. A goli vasul. –
7. A insufla, a inspira, a sugera. –
8. A sopti actorilor rolul. –
9. A sterpeli, a lua pe furis. –
10. A auri, a acoperi cu aur. – Mr. suflu, suflare, megl. suflu, suflari.
Limba Latina sŭfflāre (Puscariu 1673; Rew 8430), conform limba italiana soffiare, prov. soflar, franceza souffler, sp. sollar (in Montaña asuellar). – Derivat suflare, substantiv feminin (respiratie; faptul de a fi; fiinta vie); suflat, adjectiv (aurit); suflator, adjectiv (care sufla; substantiv neutru, vinturar); suflatoare, substantiv feminin (mustiuc de fluier); sufloi, substantiv neutru (foale; vinturar); suflu, substantiv neutru dupa franceza souffle; suflet (mr. suflet), substantiv neutru (respiratie, rasuflare; viata; principiu vital, inima; facultate psihica, constiinta, bunatate, caritate, valoare; animal, fiinta; persoana, individ), cu sufix -et (dupa Pascu, I, 163, din limba latina sŭfflātus, cu schimb de sufix; dupa Meyer, Alb.
St., Iv, 226 si Candrea, din limba latina *sŭfflĭtus, format ca hālĭtŭs de la hālāre; conform Densusianu, Gs, Ii, 4); sufletesc, adjectiv (spiritual, de suflet); sufleteste, adverb (moralmente); sufletel substantiv masculin (Banat, Anemona pulsatilla; Trans., Convallaria majalis); sufleti, verb (Oltenia, a trai); insufleti, verb (a anima, a insufla curaj; a reanima, a readuce in simtiri; a entuziasma, a pasiona, a inflacara); insufleta, verb (invechit, a reinvia); insufletitor, adjectiv (animator, care insufleteste); neinsufletire, substantiv feminin (lipsa de viata sau de suflet); neinsufletit, adjectiv (inanimat).
Derivat din franceza sufler, substantiv masculin; sufleu, substantiv neutru; insufla, verb (var. insufla), verb (a inspira, a sugera).
1. A bate vintul. –
2. A expira. –
3. A respira, a gifii. –
4. A inteti focul, a aprinde focul cu aerul din plamini. –
5. A stinge. –
6. A goli vasul. –
7. A insufla, a inspira, a sugera. –
8. A sopti actorilor rolul. –
9. A sterpeli, a lua pe furis. –
10. A auri, a acoperi cu aur. – Mr. suflu, suflare, megl. suflu, suflari.
Limba Latina sŭfflāre (Puscariu 1673; Rew 8430), conform limba italiana soffiare, prov. soflar, franceza souffler, sp. sollar (in Montaña asuellar). – Derivat suflare, substantiv feminin (respiratie; faptul de a fi; fiinta vie); suflat, adjectiv (aurit); suflator, adjectiv (care sufla; substantiv neutru, vinturar); suflatoare, substantiv feminin (mustiuc de fluier); sufloi, substantiv neutru (foale; vinturar); suflu, substantiv neutru dupa franceza souffle; suflet (mr. suflet), substantiv neutru (respiratie, rasuflare; viata; principiu vital, inima; facultate psihica, constiinta, bunatate, caritate, valoare; animal, fiinta; persoana, individ), cu sufix -et (dupa Pascu, I, 163, din limba latina sŭfflātus, cu schimb de sufix; dupa Meyer, Alb.
St., Iv, 226 si Candrea, din limba latina *sŭfflĭtus, format ca hālĭtŭs de la hālāre; conform Densusianu, Gs, Ii, 4); sufletesc, adjectiv (spiritual, de suflet); sufleteste, adverb (moralmente); sufletel substantiv masculin (Banat, Anemona pulsatilla; Trans., Convallaria majalis); sufleti, verb (Oltenia, a trai); insufleti, verb (a anima, a insufla curaj; a reanima, a readuce in simtiri; a entuziasma, a pasiona, a inflacara); insufleta, verb (invechit, a reinvia); insufletitor, adjectiv (animator, care insufleteste); neinsufletire, substantiv feminin (lipsa de viata sau de suflet); neinsufletit, adjectiv (inanimat).
Derivat din franceza sufler, substantiv masculin; sufleu, substantiv neutru; insufla, verb (var. insufla), verb (a inspira, a sugera).