Definitie Supărare - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: SupĂrare, suparari, substantiv feminin Faptul de a (se) supara.
1. Neplacere, necaz, suferinta; nevoie, neajuns, lipsa. ♢ Expresie Sa nu-ti (sau sa nu va) fie cu suparare sau daca (sau de) nu ti-ar (sau v-ar) fi cu suparare, formula de politete prin care se exprima teama de a nu deranja sau ofensa pe cineva prin ceea ce faci.
Fara suparare! formula de politete prin care cineva arata ca nu se considera jignit sau deranjat ori prin care se cere cuiva sa nu se supere cand i se spune un adevar (neplacut). ♦ Greutate, povara, piedica. ♦ (Popular) Paguba, stricaciune, deranj.
2. Întristare, amaraciune, tristete.
3. Furie, iritare, manie. – Verifica cuvantul: Supara.

Varianta definitie 2: Suparare antonim: bucurie, voiosie

Varianta definitie 3: SupĂrare substantiv verifica cuvantul: epilepsie.

Varianta definitie 4: SupĂrare substantiv
1. (popular si familiar) burzuluiala, (familiar) imbufnare, (argotic) sucareala. (Termina cu -!)
2. verifica cuvantul: mahnire.
3. verifica cuvantul: necaz.
4. verifica cuvantul: necaz.
5. nemultu-mire, neplacere, (invechit, reg. si familiar) parapon, (invechit si reg.) scarba, (invechit) pricinuire. (Ce - te apasa?)
6. belea, bucluc, dandana, incurcatura, napasta, neajuns, necaz, nemultumire, nenorocire, neplacere, nevoie, pacoste, pocinog, rau, (invechit si popular) pozna, rautate, (popular) alagea, daravera, pacat, ponos, potca, poticala, zaduf, (invechit si reg.) nacafa, nagoda, (regional) dananaie, incurcala, nazbaca, nazdravanie, pacostenie, suga, sugu-bina, toroapa, (prin Moldova) bacala, (Transilvania) bai, (Ban., Maram. si Bucovina) beda, (Moldova) chichion, (Oltenia si Banat) cotoarba, (Oltenia, Banat si Transilvania) dabila, (invechit) nesosinta, nevointa, patima, satara, stenahorie. (Ce - a cazut pe el!)
7. verifica cuvantul: nervozitate.
8. deranj. (Nu va fac nici o - daca ...)

Varianta definitie 5: Suparare substantiv feminin, g.-d. art. supararii; plural suparari

Varianta definitie 6: SupĂrare -ari f. 1) v. A supĂra si A se supĂra. ♢ Fara (sau Sa nu fie cu) - se spune cand vrem ca cineva sa nu se supere pentru faptul ca ne adresam sau il intrebam ceva. 2) Dispozitie rea. 3) Atitudine rezervata si ostila fata de cineva; manie. I-a trecut -area. [G.-D. Supararii] /v. a (se) supara