Varianta definitie 1: Surd, -Ă, surzi, -de, adjectiv
1. (Adesea substantivat) Care nu aude (bine), lipsit (total sau partial) de auz. ♦ Figurativ Care nu vrea sa auda, sa inteleaga; neinduplecat, nesimtitor, fara suflet. ♢ Locutiune adverb (Substantivat) De(-a) surda = in zadar, degeaba. ♢ Expresie A ramane surd la ceva = a nu da ascultare unei solicitari, a nu se impresiona de ceva, a ramane rece, neintelegator.
2. (Fon.; despre consoane; si substantivat, f.) Care se emite fara participarea coardelor vocale.
3. (Despre sunete, zgomote; adesea adverbial) Cu intensitate atenuata, lipsit de rezonanta; slab, inabusit, infundat, confuz. ♢ (În sintagma) Camera surda = incapere cu absorbtie acustica foarte ridicata, folosita pentru masuratori acustice speciale. ♦ Figurativ (Despre sentimente, conflicte etcetera) Mocnit, ascuns, tainuit. ♦ Figurativ (Despre senzatii, dureri etcetera) Înabusit; nedefinit, vag. – Din limba latina Surdus.
Varianta definitie 5: Surd adjectiv m., plural surzi; f. singular surda, plural surde
Varianta definitie 6: Surd -da (-zi, -de) 1) si substantival Care este lipsit de simtul auzului. ♢ A face pe -dul a se preface ca nu aude sau ca nu intelege. A bate toba (sau Toaca) la urechile -dului a vorbi in zadar. -dul nu aude, dar le (sau O) Potriveste se spune despre cineva care da la o intrebare cu totul alt raspuns, decat cel asteptat. Du-te (sau Sa te duci) unde a dus -dul roata si mutul iapa se spune cuiva, pe care il alungi si nu vrei sa mai stii nimic despre el. 2) figurat Care vadeste o nepasare absoluta; caruia nu-i pasa de necazurile altuia. 3) si substantival Care nu are rezonanta; lipsit de sonoritate; mat; sters. Vuiet -.
A raspuns -. ♢ Consoana -da consoana care este emisa fara vibrarea coardelor vocale. 4) fig. (despre stari, sentimente, senzatii etcetera) Care este putin pronuntat; care nu se manifesta acut. Durere -da. /<lat. surdus
Varianta definitie 7: Surd (-da), adjectiv –
1. Care nu aude. –
2. Slab, care nu se aude. – Mr., megl., istr. surd.
Limba Latina surdus (Puscariu 1700; REW 8474); conform limba italiana, sp. sordo, prov., cat. sort, franceza sourd, port. surdo, limba albaneza surdh; (Philippide, II, 656). – Derivat de(-a) surda, adverb (degeaba, inutil), cu o evolutie asemanatoare limba latina absurdus, conform franceza dialogue de sourds (contaminarea cu degeaba, Gamillscheg, Olt., 111, nu pare sa prezinte interes), mr. na surda; surda, substantiv feminin (becata, Gallinazo gallinula), dupa franceza sourde; surdomut, substantiv masculin, dupa franceza sourd-muet; surditate, substantiv feminin, dupa franceza surdite; surzi (var. asurzi), verb (a face sa-si piarda auzul; a ramine surd; a amortiza, a atenua zgomotul), din limba latina surdescĕre, vulgar *surdῑre; surzie (var. surdenie), substantiv feminin (surditate); surzila, substantiv masculin (porecla pentru un surd); surdina, substantiv feminin, din franceza sourdine.
Alte informatii despre acest cuvant
Cuvantul este compus din: 4 litere. Cuvantul incepe cu litera "s" si se termina cu litera "d"
DexDefinitie.com este un site dictionar al limbii romane. Gasiti aici aproape toate cuvintele din limba romana, impreuna cu explicatii (definitii). Mai gasiti si statistici legate de fiecare cuvant. Baza de date contine 131.563 de definitii, explicatii, antonime, sinonime.
Site-ul functioneaza excelent pe telefoane mobile Android is iOS. Daca aveti de adaugat vreun cuvant, de facut o corectare, va rugam sa folositi pagina de contact pentru a ne trimite un mesaj.
