Temnic
Definitie, sens si explicatie
1Témnic, temnicuri, substantiv neutru (Regional)
1. Adapost in pamant, in care se tin stupii iarna.
2. Adapost sapat in pamant pentru ocrotirea ostasilor (in timp de razboi).
3. (Înv.) Închisoare. – Din limba ucraineana Temnyk.
1. Adapost in pamant, in care se tin stupii iarna.
2. Adapost sapat in pamant pentru ocrotirea ostasilor (in timp de razboi).
3. (Înv.) Închisoare. – Din limba ucraineana Temnyk.
2Temnic substantiv neutru, plural temnicuri/temnice
3Témnic -uri n. 1) rar Adapost de iarna pentru stupi (sapat in pamant). 2) inv.
Cladire unde stau detinutii; inchisoare. /<bulg. temniku, ucr. temnyk
Cladire unde stau detinutii; inchisoare. /<bulg. temniku, ucr. temnyk
4Temnic (-ce), substantiv neutru – Adapost in pamint in care se tin stupii iarna.
Sl. tĭmĭnŭ „intunecat”, cu sufix -nic, conform tainic, dornic (Cihac, Ii, 407; Tiktin; Candrea). – Derivat temnita, substantiv feminin (inchisoare), din limba slava (veche) tĭmĭnica (Miklosich, Slaw.
Elem., 50), conform bulgara tamnicŭ, limba sarba:, cr. tamnica, slov. temnica, pol. ciemnica, mag. tömlöcz; temnicer, substantiv neutru (paznic de inchisoare, gardian), conform limba slava (veche) tĭmĭničarŭ „detinut”; intemnita, verb (a incarcera).
Sl. tĭmĭnŭ „intunecat”, cu sufix -nic, conform tainic, dornic (Cihac, Ii, 407; Tiktin; Candrea). – Derivat temnita, substantiv feminin (inchisoare), din limba slava (veche) tĭmĭnica (Miklosich, Slaw.
Elem., 50), conform bulgara tamnicŭ, limba sarba:, cr. tamnica, slov. temnica, pol. ciemnica, mag. tömlöcz; temnicer, substantiv neutru (paznic de inchisoare, gardian), conform limba slava (veche) tĭmĭničarŭ „detinut”; intemnita, verb (a incarcera).