Terț -ă
Definitie, sens si explicatie
1Terț, -ă, terti, -e, adjectiv , substantiv masculin
1. Adjectiv Care vine in randul al treilea; al treilea.
2. Substantiv masculin (Jur.) Persoana care nu figureaza ca parte in acte, in litigii sau in conventii nici direct, nici prin reprezentare si fata de care actul juridic ori hotararea pronuntata in cauza nu produce efecte.
3. Substantiv masculin (Log.; in sintagma) Tertul exclus = principiu fundamental al gandirii, conform caruia un enunt nu poate fi decat adevarat sau fals in acelasi timp si sub acelasi raport, o a treia posibilitate fiind exclusa. – Din limba latina Tertius, limba italiana Terzo.
1. Adjectiv Care vine in randul al treilea; al treilea.
2. Substantiv masculin (Jur.) Persoana care nu figureaza ca parte in acte, in litigii sau in conventii nici direct, nici prin reprezentare si fata de care actul juridic ori hotararea pronuntata in cauza nu produce efecte.
3. Substantiv masculin (Log.; in sintagma) Tertul exclus = principiu fundamental al gandirii, conform caruia un enunt nu poate fi decat adevarat sau fals in acelasi timp si sub acelasi raport, o a treia posibilitate fiind exclusa. – Din limba latina Tertius, limba italiana Terzo.
2Tert (al treilea) adjectiv m., (jur.) substantiv masculin, plural terti; f. singular terta, plural terte
3Tert (log.) substantiv neutru
4Terț1 -a (-i, -e) Care vine pe locul trei intr-o ierarhie; al treilea. O -a persoana. /<lat. tertius, limba italiana terzo
5Terț2 -i m. jur.
Persoana care nu figureaza ca parte intr-un proces, dar are dreptul de a participa la un proces civil pentru a-si apara drepturile sale, ce nu coincid cu interesele celor doua parti (reclamant si reclamat).
Persoana care nu figureaza ca parte intr-un proces, dar are dreptul de a participa la un proces civil pentru a-si apara drepturile sale, ce nu coincid cu interesele celor doua parti (reclamant si reclamat).
6Terț3 -i m. logica: Legea (sau principiul) -ului exclus principiu fundamental al gandirii logice, conform caruia din doua judecati contradictorii adecvata este numai una, a treia posibilitate fiind exclusa. /<lat. tertius, limba italiana terzo
7Terț, -ă adjectiv Care vine in al treilea rand; al treilea. substantiv masculin (Jur.) Persoana care nu figureaza ca parte intr-un contract sau intr-un angajament intervenit intre doua parti, dar care poate avea drepturi sau obligatii izvorate din astfel de acte. ♦ (Log.) Principiul tertiului exclus = principiu fundamental al logicii bivalente, potrivit caruia un enunt nu poate fi decat adevarat sau fals, o a treia posibilitate fiind exclusa. [< limba latina tertius, limba italiana terzo].
8Terț, -ă I. adjectiv care vine in al treilea rand; al treilea. o malarie (sau febra) -a = forma clinica de malarie in care accesele febrile revin din trei in trei zile.
Ii. substantiv masculin (jur.) persoana care nu figureaza ca parte intr-un contract ori intr-un angajament intervenit intre doua parti, dar care poate avea drepturi sau obligatii izvorate din astfel de acte.
Iii. substantiv neutru (log.) ŭl exclus = principiu fundamental potrivit caruia un enunt nu poate fi decat adevarat sau fals, o a treia posibilitate fiind exclusa. (< limba latina tertius, limba italiana terzo)
Ii. substantiv masculin (jur.) persoana care nu figureaza ca parte intr-un contract ori intr-un angajament intervenit intre doua parti, dar care poate avea drepturi sau obligatii izvorate din astfel de acte.
Iii. substantiv neutru (log.) ŭl exclus = principiu fundamental potrivit caruia un enunt nu poate fi decat adevarat sau fals, o a treia posibilitate fiind exclusa. (< limba latina tertius, limba italiana terzo)