Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Tont toantă

1 * Cuvantul cu diacritice: tont toántă
Cuvantul fara diacritice: tont

Definitie: TONT, TOANTĂ, tonți, toante, adjectiv , substantiv masculin și feminin: (Om) prost, neghiob, nătâng. [Varianta: (popular) tânt, -ă adjectiv ] – Conform: limba italiana, sp., port. t o n t o.

2 * Cuvantul cu diacritice: tont
Cuvantul fara diacritice: tont

Definitie: Tont antonim: ager, deștept, înțelept, inteligent, isteț, mintios

3 * Cuvantul cu diacritice: tont
Cuvantul fara diacritice: tont

Definitie: TONT adjectiv , substantiv verifica cuvantul: prost.

4 * Cuvantul cu diacritice: tónt
Cuvantul fara diacritice: tont

Definitie: tont adjectiv m., substantiv masculin, plural tonți; f. singular toantă, plural toante

5 * Cuvantul cu diacritice: tont toántă tonți toánte
Cuvantul fara diacritice: tont

Definitie: TONT toantă (tonți, toante) și substantival (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădește lipsă de inteligență; prost; neghiob; tâmp; nătărău; netot; nerod; stupid; năuc; nătâng; tălălău. /Origine necunoscuta

6 * Cuvantul cu diacritice: tont -oántă
Cuvantul fara diacritice: tont

Definitie: tont (-oantă), adjectiv – Prost, nerod. – Varianta tînt. Creație expresivă, conform tîmp, limba italiana, sp., port. tonto, calabr. ntontu (Meyer-Lubke, ZRPh., XXVIII, 636; REW 8988). – Derivat tontălău (var. tăntălău, tontalan, tontolog, tontolete), substantiv masculin (prost, nătîng, nepriceput); tonti, verb (a prosti). Tontoroi, substantiv neutru (țopăială) se bazează fără îndoială pe același sens, deși nu este atestat astfel, se folosește în expresia a juca tontoroiul „a țopăi ca un nebun”, varianta țonțoroi (după Cihac, II, 534, de la țanțoș; după Scriban,din mag. tantorogni „a țopăi”). Torontoc, substantiv masculin (Oltenia, prost) s-a format ca sărîntoc. Tut, substantiv masculin (Munt., prost) pare a fi același cuvînt ca tont, cu pierderea nazalei, der. tută, substantiv feminin (toantă); rătuti, verb (a prosti, a zăpăci), pe care Scriban îl lega degeaba de mag. Ratoti ember „om din satul Ratot”; rătuteală, substantiv feminin (zăpăceală; prostie); hututui, substantiv masculin (Mold., zăpăcit); tutuială, substantiv feminin (zăpăceală).