Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Tot toată

1 * Cuvantul cu diacritice: tot toátă
Cuvantul fara diacritice: tot

Definitie: TOT, TOATĂ, toți, toate, adjectiv nehot., pronume nehot., adverb , substantiv neutru I. Adjectiv nehot. 1. (La singular) Întreg; integral, complet; din care nu lipsește nimeni sau nimic; cât există, cât este, cât are; cât e de mare, cât se întinde, cât cuprinde; cât durează, cât ține. Tot orașul. Tot timpul. ♢ Locutiune prep. Cu tot... = în ciuda... 2. (La singular) Perfect. ♦ (Dă ideea de superlativ) Cum nu există (altul) mai mare, mai mult. ♢ Locutiune adjectiv De tot... = cum nu se poate mai mult. 3. (La singular) Fiecare (dintre...), oricare; care se repetă. ♢ Locutiune adjectiv De toată ziua sau de toate zilele = care se face, se întâmplă, se poartă în fiecare zi. ♢ Locutiune adverb Peste tot = pretutindeni. 4. (La plural) Care este în număr complet, fără să lipsească nici unul; care este în serie completă, fără sa lipsească ceva. ♢ Locutiune adverb În toate părțile = pretutindeni. ♦ (Alcătuiește, împreună cu un numeral cardinal, numerale colective) Toți cinci. ♢ Expresie A vârî (sau a băga) pe cineva în toți sperieții = a înfricoșa. II. Pron. nehot. 1. (La plural; cu nuanță de numeral nehot.) Lucrurile sau ființele câte intră în discuție sau care sunt de același fel (fără să lipsească nici unul). ♢ Locutiune adverb Înainte de toate = în primul rând, mai presus de orice altceva. ♦ (Precedat de conjunctie: „și”, rezumă o enumerație) Restul care n-a fost amintit; celelalte. ♦ (Predomină ideea de varietate, de diversitate) Orice lucru, fără alegere. ♢ Expresie Toate ca toate (sau toatele), dar... (sau însă...) = celelalte ar mai merge, dar...; treacă-meargă, dar... 2. Lucrurile care, considerate împreună, formează un ansamblu. ♦ Locutiune adverb Cu totul (și cu totul) = pe de-a-ntregul, în întregime. Cu totul = a) în total; b) cu desăvârșire, în întregime. În tot sau (în) totului tot = a) la un loc, una cu alta; în total; b) într-un cuvânt, la urma urmelor. Tot în tot = pe de-a-ntregul. De tot = a) (cu sens modal) cu desăvârșire, în întregime; b) (cu sens temporal) pentru totdeauna, definitiv; c) foarte, extrem de... ♢ Locutiune prep. Cu tot cu... sau cu (cineva sau ceva) cu tot = împreună, la un loc. ♢ Expresie Asta-i tot sau atâta (ori atâta-i) tot = doar atât (și nimic mai mult). 3. (Intră în compunerea unor adjective) Atotcuprinzător. III. Adv. (Exprimă continuitatea, persistența) 1. Și acuma, în continuare, încă; (în construcții negative) nici acuma, până acuma nu... ♦ Și mai departe, ca și altă dată. 2. Mereu, tot timpul, toată vremea, totdeauna, pururea; necontenit, neîncetat, întruna. ♢ Expresie Să tot aibă...= ar putea să aibă (cel mult)... Să tot fie... = ar putea să fie (cel mult)... ♦ Statornic, permanent. 3. De repetate ori, adeseori, de multe ori. 4. (Exprimă o gradație a intensității) – Din ce în ce. IV. Adv. (Stabilește identitatea, similitudinea, simultaneitatea) 1. (De) asemenea, la fel; în același chip. ♢ Expresie Tot așa (sau astfel, atâta, același) = întocmai, exact așa (sau atâta, același). ♢ (În corelație cu „așa” sau„atât de...”, formează gradul de egalitate al comparativului) Tot atât de bun. ♢ Expresie Mi-e tot atâta = mi-e perfect egal. 2. (Urmat de substantive și pronume, arată că ființa sau lucrul respectiv revine, apare într-o situație similară) Iarăși, din nou (sau ca totdeauna). ♦ (Urmat de un substantiv precedat de art. nehot.) Același. ♦ (Urmat de numeralul „unu”) Unu singur. 3. Numai, în mod exclusiv. ♢ Expresie Tot unul și unul = de seamă, de frunte, ales. ♦ (Urmat de un adjectiv sau de un substantiv la plural) Fără excepție, unul și unul. ♦ De tot, cu totul, în întregime, pe de-a-ntregul, complet. 4. De fiecare dată, întotdeauna, regulat. – V. Adv. 1. Și astfel, și așa, oricum. 2. Totuși, și încă. VI. Substantiv neutru: 1. Întreg, unitate (rezultată din totalitatea părților), totalitate. ♦ Figurativ Lume, univers. 2. Figurativ (Art.) Lucru esențial (la care se reduc toate celelalte). ♢ Expresie Aici e totul = în asta constă tot, asta explică tot. [Genitiv-dat. plural (a) tuturor, (a) tuturora] – Limba Latina totus, -a, -um.

2 * Cuvantul cu diacritice: tot
Cuvantul fara diacritice: tot

Definitie: Tot antonim: nimic

3 * Cuvantul cu diacritice: tot
Cuvantul fara diacritice: tot

Definitie: TOT substantiv verifica cuvantul: slovac.

4 * Cuvantul cu diacritice: tot
Cuvantul fara diacritice: tot

Definitie: TOT adjectiv , s., adverb 1. adjectiv verifica cuvantul: total. 2. adjectiv verifica cuvantul: întreg. 3. substantiv verifica cuvantul: ansamblu. 4. adverb încă. (- mai plouă.) 5. adverb verifica cuvantul: încă, totuși. (Cât îi dă și - i se pare puțin.) 6. adverb iar. (El avea o fată și ea - o fată.) 7. adverb verifica cuvantul: numai. (La ospăț, - oaspeți rari.) 8. adjectiv verifica cuvantul: fiecare.

5 * Cuvantul cu diacritice: tot
Cuvantul fara diacritice: tot

Definitie: tot adjectiv m., plural toți; f. singular toată, plural toate; g.-d. plural m. și feminin: tuturor

6 * Cuvantul cu diacritice: tot
Cuvantul fara diacritice: tot

Definitie: tot substantiv masculin, plural toți, art. toții; f. singular toată, plural toate, art. toatele; g.-d. plural m. și feminin: tuturor/tuturora

7 * Cuvantul cu diacritice: tot
Cuvantul fara diacritice: tot

Definitie: tot substantiv neutru, art. totul

8 * Cuvantul cu diacritice: tot toátă toți toáte
Cuvantul fara diacritice: tot

Definitie: TOT¹ toată (toți, toate) 1) (precedă cuvântul determinat) Care este cuprins în întregime; întreg. - satul. ♢ În toată libertatea în libertate deplină. 2) (despre unități de timp) Care durează de la început până la sfârșit; întreg. - anul. 3) Care indică o cantitate în totalitatea ei; cât există de fapt. Toți banii. ♢ A vârî(sau a băga) pe cineva în toți sperieții a speria foarte tare pe cineva. 4) (precedat de prepoziția de) Care este la cel mai înalt grad. Tânăr de -. 5) la sing. Fiecare; oricare. - omul știe. ♢ În - anul în fiecare an. Peste - (locul) oriunde; pretutindeni. limba latina totus

9 * Cuvantul cu diacritice: tot
Cuvantul fara diacritice: tot

Definitie: TOT² adverb 1) Ca și până în prezent; în continuare. - mai înveți? 2) Timp îndelungat; mereu; totdeauna. Să - lucrezi. 3) De multe ori; adesea. Se - plimbă pe sub geam. 4) Din ce în ce (mai). Spre amiază soarele arde - mai tare și mai tare. 5) La fel; (de) asemenea. Prietenul e - din sat. ♢ - atât în aceeași cantitate. - atunci în același timp. - acolo în același loc. Mi-i - atâta mi-i indiferent. 6) (însoțit de substantive sau pronume) Ca totdeauna; iarăși. - el venise primul. 7) pop. Numai. - cu oameni harnici să lucrezi. ♢ - unul și unul într-ales; de frunte; de vază; de seamă. 8) Într-un fel sau altul; oricum; totuna. Nu plecăm că e - vreme urâtă. 9) Totuși; cu toate acestea. Mănâncă și - nu se mai satură. limba latina totus

10 * Cuvantul cu diacritice: tot
Cuvantul fara diacritice: tot

Definitie: TOT³ n. 1) Ansamblu complet din punct de vedere al părților componente. Un - organic. 2) figurat Ansamblu de lucruri, fenomene etcetera existente în realitate. 3) mai ales art. Lucru esențial (în raport cu celelalte). Știința e -ul. ♢ Aici e -ul prin aceasta se explică tot; în aceasta constă tot. limba latina totus

11 * Cuvantul cu diacritice: tot toátă toți toáte
Cuvantul fara diacritice: tot

Definitie: TOT⁴ toată (toți, toate) pron. nehot. Întreg ansamblul; din care nu lipsește nimic. - poporul. ♢ Toate ca toate cele de până acum mai pot fi tolerate. Înainte de toate în primul rând; pe primul plan. Cu toate că măcar că; deși. Cu -ul a) în total; b) în întregime; complet. De - a) în întregime; cu desăvârșire; b) pentru totdeauna. Cu - cu la un loc cu; împreună cu. Asta-i (sau atâta-i) - nimic mai mult. limba latina totus

12 * Cuvantul cu diacritice: tot
Cuvantul fara diacritice: tot

Definitie: TOT³, toți, substantiv masculin (Reg. cuvant invechit) Slovac. – Magh. tot.

13 * Cuvantul cu diacritice: tot -oátă
Cuvantul fara diacritice: tot

Definitie: tot (-oată), adjectiv – 1. În număr complet: toate cîntecele (Eminescu). – 2. Întreg, complet: toată lumea (Eminescu). – 3. Fiecare, oricare: pe atunci tot romînul era viteaz și tot viteazul era boier (Alecsandri). – 4. Orice: se poate lua la întrecere cu toate aeroplanele (Bassarabescu). – 5. Întreg, sănătos: nu-i toată, e lunatică (Voiculescu). – 6. (Pron.) Lucrul sau ființa în discuție: toate-s vechi și nouă toate (Eminescu). – Cu toții. – De toate. – Toate ca toate. – Cu toate acestea. – Cu toate că, deși. – Cu tot, inclusiv. – Cu totul, complet. – De tot, cît încape, foarte. – Peste tot, pretutindeni. – 7. (Adv.) Numai, exclusiv: tot oaspeți rari (Coșbuc). – 8. Mereu, continuu: tată-meu mă crede tot în fașe. – Tot mereu, veșnic. – Tot una, la fel. – Tot acela, el însuși. – Tot așa, egal. – 9. Mereu, la fel, în același fel: muierea-i tot muiere (Cocea). – 10. Oricum: tot era s’o dau eu de pomană (Alecsandri). – 11. În fine, pînă la urmă: s’a luptat cu dînșii trei zile și trei nopți și tot i-a biruit (Sbiera). – 12. Încă, și mai: mai încet, tot mai încet (Eminescu). – 13. Cel mult, abia, numai: să tot fie cinci ani de atunci (Vlahuță). – Mr., megl., istr. tot. Limba Latina tōtus (Pușcariu 1750; REW 8815), conform limba italiana tutto, franceza tout, cat. tot, sp., port. todo. Conform: atot-. Gen. se exprimă cu prep. a (a tot, a toate, cuvant invechit a toți), sau în limba modernă la plural tuturor (var. popular tutulor). În comp. cu un numeral se reduce la tus-: tustrei, tuspatru etcetera Conform: Sanfeld, Syntaxe, 200-9. – Derivat totdeauna, adverb (mereu), comp. cu de-a una, sau mai probabil, cu de una conform mr. totdiună; tot(de)odată, adverb (în același timp; deodată); totuși, adverb (cu toate că), cu sufix -și, conform același; totime, substantiv feminin (totalitate); netot, substantiv masculin (prost), forma negativă a lui tot, 5; netoată, substantiv feminin (proastă, neghioabă); netoție, substantiv feminin (prostie). Derivat neol. (din franceza): total, substantiv neutru; totalitate, substantiv feminin; totalitar, adjectiv ; totalitarism, substantiv neutru; totaliza, verb; totalizator, substantiv masculin

14 * Cuvantul cu diacritice: tot -ți
Cuvantul fara diacritice: tot

Definitie: tot (-ți), substantiv masculin – Slovac. – Varianta tăut. Mag. tot (Galdi, Dict., 165).

15 * Cuvantul cu diacritice: tot-
Cuvantul fara diacritice: tot

Definitie: tot- Rădăcina expresivă care pare să exprime ideea de rotunjime. Creație spontană, conform coc, popular – Derivat totîlcă, substantiv feminin (Oltenia, fluier, trișcă), cu sufix expresiv, conform modîlcă, scofîlci; totîrlă, substantiv feminin (Oltenia, rotiță), cu alt. sufix expresiv, conform cocîrlă, șopîrlă; totoloț, substantiv neutru (Mold., cocoloș, ghemotoc), conform golomoț, cocoloș; totoreață, substantiv feminin (făcăleț).