Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Traistă

1 * Cuvantul cu diacritice: tráistă
Cuvantul fara diacritice: traista

Definitie: TRAISTĂ, traiste, substantiv feminin 1. Obiect în formă de sac, confecționat din pânză groasă sau din lână și prevăzut cu o baieră pentru a fi agățat, care servește la transportul sau la păstrarea unor obiecte, mai ales a mâncării; straiță. ♢ Expresie Cu traista în băț, se spune despre cineva care nu are locuință stabilă sau care este foarte sărac. A-i bate (cuiva) vântul în traistă= a fi extrem de sărac. Traistă goală (sau ușoară) = sărăcie. A-i mânca (cuiva) câinii din traistă = a fi prostănac. A prinde (pe cineva) cu rața în traistă = a prinde (pe vinovat) asupra faptului. ♦ Prin specializare: Sac mic de pânză deasă din care se dă hrană cailor. 2. Conținutul unei traiste (1). 3. Compus: traista-ciobanului = plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunze lungi, crestate, dispuse în rozetă, cu flori mici albe și cu fructe triunghiulare, folosită ca plantă medicinală (Capsella bursa-patoris). – Conform: limba albaneza t r a s t ë,  t r a j s t ë.

2 * Cuvantul cu diacritice: tráistă
Cuvantul fara diacritice: traista

Definitie: TRAISTĂ substantiv 1. desagă, (regional) tăgârță, torbă, (Transilvania, Banat și Olt.) straiță. (Duce mâncarea în -.) 2. săculeț, (regional) jacă. (În loc de poșetă purta o -.) 3. (BOTANICA) traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris) = (popular) punguliță, (regional) tășculiță, buruiană-de-friguri, iarbă-de-friguri, paștele-cailor, punga-popii, straița-ciobanului, straița-popii, tășcuța-ciobanului.

3 * Cuvantul cu diacritice: tráistă
Cuvantul fara diacritice: traista

Definitie: traistă substantiv feminin (silabe trais-), g.-d. art. traistei; plural traiste

4 * Cuvantul cu diacritice: tráistă -e
Cuvantul fara diacritice: traista

Definitie: TRAISTĂ -e f. 1) Sac de dimensiuni mici, din țesătură groasă (de obicei, ornamentată), prevăzut cu baiere și folosit pentru transportarea sau păstrarea diferitelor lucruri, în special, merinde. 2) Sac de pânză din care li se dă cailor ovăz. ♢ A umbla cu -a-n băț a rămâne sărac și fără adăpost. A umbla cu capul în - a fi distrat. A-i mânca (cuiva) câinii din - a fi prostănac. A-i bate (cuiva) vântul în - a fi extrem de sărac. A prinde (pe cineva) cu rața în - a prinde vinovatul asupra faptului. Fală goală, - ușoară sărac, dar fudul. 3) Conținutul unui astfel de sac. O - de nuci. 4):-a-ciobanului plantă erbacee cu frunze adânc crestate, dispuse în rozetă, cu flori mici albe și cu fructe triunghiulare, folosită în medicină. [G.-D. traistei; Sil. trais-] /conform limba albaneza trastë, trajstë

5 * Cuvantul cu diacritice: tráistă -te
Cuvantul fara diacritice: traista

Definitie: traistă (-te), substantiv feminin – 1. Sac cu baiere, care se duce pe umeri, tăfîlcă, turbincă. – 2. (Argou) Flacon, sticlă. – Varianta cuvant invechit taistă, traistă, Olt. tracită, Banat trașită, straiță, trainstă. Mr. tastru, trastu(r). Mgr. τάγιστρον (Meyer, IF, II, 441; Crețu 374; Diculescu, Elementele, 447; Capidan, Raporturile, 552; REW 8528), conform limba neogreaca: τραïστο, calabr. trastina. Legătura cu limba latina canistrum (Miklosich, Etym. Wb., 109; Vasmer, III, 70) nu este evidentă. Cuvînt dacic, după Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 304 și Col. lui Traian, 1874, 126, conform Candrea. Din rom. a trecut la toate idiomurile cu care romînii au venit în contact: limba albaneza tra(i)stë, štraitsë, streitsë, draštë, mag. tarisznya, ceh. tanystra (› limba germana Tornister), slov. tanejstra, rut., pol. tajstra, limba rusa taistra. – Derivat trăistar, substantiv masculin (fabricant sau vînzător de traiste).