1
Transpoziție, transpoziții, substantiv feminin (Rar) Transpunere.
Prin specializare (Matematică) Permutare a două litere într-o formulă.
Prin specializare Schimbare a poziției unor atomi sau a unor radicali dintr-o moleculă a unei substanțe (care determină formarea unui nou compus).
Prin specializare Transcriere sau executare a unei compoziții muzicale în altă tonalitate. – Din franceză Transposition.
Prin specializare (Matematică) Permutare a două litere într-o formulă.
Prin specializare Schimbare a poziției unor atomi sau a unor radicali dintr-o moleculă a unei substanțe (care determină formarea unui nou compus).
Prin specializare Transcriere sau executare a unei compoziții muzicale în altă tonalitate. – Din franceză Transposition.
DEX – dicționarul explicativ
2
Transpoziție substantiv feminin Transpunere.
(Matematică) Permutare în care toate elementele, în afară de două (care se schimbă unul în celălalt), rămân neschimbate.
(Chimie) Schimbare a poziției unor atomi sau a unor radicali dintr-o moleculă, pentru a forma un izomer.
(Muzică) Schimbarea tonalității unei compoziții. [Genitiv -iei. / conform franceză transposition, latină transpositio].
(Matematică) Permutare în care toate elementele, în afară de două (care se schimbă unul în celălalt), rămân neschimbate.
(Chimie) Schimbare a poziției unor atomi sau a unor radicali dintr-o moleculă, pentru a forma un izomer.
(Muzică) Schimbarea tonalității unei compoziții. [Genitiv -iei. / conform franceză transposition, latină transpositio].
DN – dicționar de neologisme
3
Transpoziție substantiv feminin
1. transpunere.
2. (matematică) permutare în care toate elementele, în afară de două (care se schimbă unul cu celălalt), rămân neschimbate.
3. (chimie) schimbare a poziției unor atomi sau radicali dintr-o moleculă organică pentru a forma un izomer.
4. (muzică) transcriere sau executare a unei compoziții în altă tonalitate decât cea inițială.
5. (biologie) mișcare a unei gene dintr-un set cromozomial sau dintr-un cromozom în altul.
6. problemă enigmistică, în schimbarea poziției părților componente ale unei șarade din a căror însumare inversă trebuie să rezulte un cuvânt nou. (< franceză transposition)
1. transpunere.
2. (matematică) permutare în care toate elementele, în afară de două (care se schimbă unul cu celălalt), rămân neschimbate.
3. (chimie) schimbare a poziției unor atomi sau radicali dintr-o moleculă organică pentru a forma un izomer.
4. (muzică) transcriere sau executare a unei compoziții în altă tonalitate decât cea inițială.
5. (biologie) mișcare a unei gene dintr-un set cromozomial sau dintr-un cromozom în altul.
6. problemă enigmistică, în schimbarea poziției părților componente ale unei șarade din a căror însumare inversă trebuie să rezulte un cuvânt nou. (< franceză transposition)
MDN – marele dicționar de neologisme
4
Transpoziție ș. feminin (silabe morfematic trans-) poziție
DOOM – dicționarul ortografic
