Trib
Definitie, sens si explicatie
1Trib, triburi, substantiv neutru Grupare de mai multe ginti sau de familii inrudite, care au limba si credinte comune, locuiesc acelasi teritoriu si se supun autoritatii unui sef ales. – Din limba latina Tribus.
2Trib substantiv verifica cuvantul: neam.
3Trib substantiv neutru, plural triburi
4Trib -uri n. 1) Forma de organizare economica si sociala, specifica comunei primitive si caracterizata prin legaturi de rudenie, prin comunitate de limba si de teritoriu si prin conducator ales. 2) figurat Familie numeroasa. /<lat. tribus, limba franceza: tribe
5Trib substantiv neutru
1. Forma de organizare a societatii primitive, constand dintr-o grupare de mai multe ginti sau de familii reunite intre ele prin legaturi de inrudire, care traiau pe un teritoriu propriu, aveau o limba si credinte comune si erau supuse autoritatii unui sef (ales din mijlocul lor).
2. (La unele popoare din antichitate) Semintie, ginta, neam. ♦ Populatia fiecarui district in Roma antica.
3. (Biologie) Subdiviziune a familiei, cuprinzand genuri inrudite. [< limba latina tribus, conform franceza, limba italiana tribu].
1. Forma de organizare a societatii primitive, constand dintr-o grupare de mai multe ginti sau de familii reunite intre ele prin legaturi de inrudire, care traiau pe un teritoriu propriu, aveau o limba si credinte comune si erau supuse autoritatii unui sef (ales din mijlocul lor).
2. (La unele popoare din antichitate) Semintie, ginta, neam. ♦ Populatia fiecarui district in Roma antica.
3. (Biologie) Subdiviziune a familiei, cuprinzand genuri inrudite. [< limba latina tribus, conform franceza, limba italiana tribu].
6Trib1 substantiv neutru
1. forma de organizare economica si social-politica a societatii primitive, dintr-o grupare de mai multe ginti sau de familii inrudite, reunite pe baza comunitatii teritoriului si supuse autoritatii unui sef unic.
2. (la unele popoare din ant.) semintie, ginta, neam. ♢ (biologie) subdiviziune a familiei cu genuri inrudite. (< limba latina tribus, franceza tribu)
1. forma de organizare economica si social-politica a societatii primitive, dintr-o grupare de mai multe ginti sau de familii inrudite, reunite pe baza comunitatii teritoriului si supuse autoritatii unui sef unic.
2. (la unele popoare din ant.) semintie, ginta, neam. ♢ (biologie) subdiviziune a familiei cu genuri inrudite. (< limba latina tribus, franceza tribu)
7-trib2 element tribo-.