Definitie Troacă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: TroacĂ, troace, substantiv feminin
1. Albie, copaie, covata (scurta si lata).
2. Lada mare in care cade faina macinata la moara.
3. Vas de lemn (in forma de jgheab, de lada lunga etcetera) in care se pune apa sau mancarea pentru animale.
4. (Familiar; la plural) Catrafuse, calabalac. [Varianta: (regional) Troc substantiv neutru] – Din limba germana dial. Trok.

Varianta definitie 2: TroacĂ substantiv
1. verifica cuvantul: adapatoare.
2. (la plural) verifica cuvantul: boarfe.

Varianta definitie 3: TroacĂ substantiv verifica cuvantul: carapace, lada, postava, tartacuta, tigva, talv, test.

Varianta definitie 4: Troaca substantiv feminin, g.-d. art. troacei; plural troace

Varianta definitie 5: TroacĂ -ce f.
Vas de lemn sau de piatra in forma de jgheab, din care mananca sau beau animalele; treuca; treica. /<germ.
Trog

Varianta definitie 6: Troaca (-ce), substantiv feminin –
1. Albie, copaie, covata. –
2. Lada in care curge faina la moara. –
3. (Trans.) Sabot, piedica de roata de car. –
4. (Oltenia) Tigva (Lagenaria vulgaris). – Varianta Olt., Trans. troc, Mold. treuca.
Germ.
Trog, prin intermediul sas. trôch, svabul Trucke (Diez, Gram., I, 129; Borcea 215; REW 8932; Candrea), conform ceh. troky (Cihac, II, 421; Densusianu, Rom., XXXIII, 287). – Derivat trocar, substantiv masculin (nume dat locuitorilor din suburbiile Brasovului, porecla data ardelenilor de catre locuitorii din Muntenia; Arg., politist), s-a explicat prin copaia in care se vind fructele (Lacea, Țara Birsei, III, 234) sau printr-un anumit obicei (Candrea), dar se datoreaza mai degraba sensului de „animal care maninca din troaca”.
Nu este clara eventuala legatura a varianta treuca cu teuca.