Tumbă
Definitie, sens si explicatie
1Tumbă, tumbe, substantiv feminin (Adesea figurativ) Miscare de rotire totala a corpului, cu capul inainte; rostogolire peste cap. ♢ Locutiune adverb De-a tumba = peste cap, de-a rostogolul, de-a dura. ♦ (La plural) Giumbuslucuri, ghidusii. – Din limba neogreaca: Tumba.
2Tumba substantiv feminin, g.-d. art. tumbei; plural tumbe
3Tumbă -e f.
Miscare de rostogolire a corpului peste cap. ♢ De-a -a peste cap; de-a rostogolul. /<ngr. tumba
Miscare de rostogolire a corpului peste cap. ♢ De-a -a peste cap; de-a rostogolul. /<ngr. tumba
4Tumba (-be), substantiv feminin – Saritura peste cap rotire a corpului in aer. – Mr. tumba, culutumba, megl. tumba.
Creatie expresiva, care ar putea fi anterioara rom. (Puscariu 1770; Rew 8975; Tiktin), conform limba italiana tombolo, franceza tomber, prov., cat. tombar, limba neogreaca: τοῦμπα.
Mr., megl. nu trebuie sa se confunde cu mr. tumba „mormint”, din limba latina tumba (Rew 8977), cuvint care s-a pierdut pierdut in rom.
Bg. tumba trebuie sa provina din rom. (Capidan, Raporturile, 213).
Creatie expresiva, care ar putea fi anterioara rom. (Puscariu 1770; Rew 8975; Tiktin), conform limba italiana tombolo, franceza tomber, prov., cat. tombar, limba neogreaca: τοῦμπα.
Mr., megl. nu trebuie sa se confunde cu mr. tumba „mormint”, din limba latina tumba (Rew 8977), cuvint care s-a pierdut pierdut in rom.
Bg. tumba trebuie sa provina din rom. (Capidan, Raporturile, 213).