Definitie Tuna - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Tuna, tun, verb I.
1. Intranzitiv impers.
A se produce un tunet; a se auzi tunetul.
2. Tranzitiv impers. (Reg.; in imprecatii) A lovi pe cineva trasnetul; a trasni.
3. Intranzitiv (La pers. 3) A vui, a bubui. ♦ (Despre glas, cuvinte) A rasuna puternic; (despre oameni) a vorbi cu glasul ridicat; a striga. ♢ Expresie A tuna si a fulgera = a fi foarte furios, a face scandal.
4. Intranzitiv (Înv.) A trage cu tunul sau cu alte arme de foc. – Limba Latina Tonare.

Varianta definitie 2: Tuna verb verifica cuvantul: detuna, trasni.

Varianta definitie 3: Tuna verb
1. (Ban.) a durai, a urla. (Ploua, fulgera si -.)
2. verifica cuvantul: bubui.

Varianta definitie 4: Tuna verb, indicativ prezent 3 singular tuna

Varianta definitie 5: A tuna pers. 3 Tuna intranzitiv 1) A se produce un tunet (in urma unei descarcari electrice in atmosfera); a rasuna tunetul. 2) A produce un zgomot mare; a scoate un vuiet puternic. 3) fig. (despre oameni) A vorbi pe un ton ridicat; a striga; a tipa. ♢ - si a fulgera a-si descarca mania prin tipete si strigate. 4) inv.
A trage cu tunul (sau cu o alta arma de foc). /<lat. tonare

Varianta definitie 6: Tuna (-n, at), verb –
1. A bubui, a asurzi. –
2. A trasni. –
3. A intra, a patrunde. –
4. (Trans.) A cobori, a veni de la munte. –
5. A bate tunul. – Megl. tuna, tunari.
Limba Latina tŏnāre (Puscariu 1771; REW 8778), conform limba italiana tonare, prov., cat., sp. tronar, franceza tonner, port. troar.
Semantismul sensurilor 3 si 4 nu este clar, conform tuli. – Derivat tun, substantiv neutru (invechit, tunet; gura de foc de artilerie; Arg., furt prin efractie; adverb , cu putere), postverbal sau din limba latina tŏnus (Puscariu 1643); tunaci, adjectiv (Banat, agresiv, indraznet); tunar, substantiv masculin (artilerist, servant de tun); tunari, verb (a trage cu tunul), rar; tunarie (var. tunarime), substantiv feminin (artilerie, multime de tunuri); tunator, adjectiv (care tuna puternic); tunet, s .n. (zgomot puternic, bubuit; canalul tunului), cu sufix -et, ca sunet de la suna, racnet de la racni etcetera (dupa Diez, Gramm., I, 208 Tiktin si Candrea, din limba latina tŏnĭtru).