Turci
Definitie, sens si explicatie
1Turci, turcesc, verb Iv.
Reflexiv si tranz.
A (se) asimila cu populatia turca (si cu religia mahomedana). ♦ Reflexiv (Familiar) A se imbata. – Din Turc.
Reflexiv si tranz.
A (se) asimila cu populatia turca (si cu religia mahomedana). ♦ Reflexiv (Familiar) A se imbata. – Din Turc.
2Turci verb verifica cuvantul: ameti, chercheli, imbata, tur-menta.
3Turci substantiv verifica cuvantul: papadie.
4Turci verb (invechit si popular) a se pagani.
5Turci verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural turcesc, imperfect 3 singular turcea; conjunctie: prezent 3 singular si plural turceasca
6A turci, turcesc tranzitiv A face sa se turceasca. /Din turc
7A se turci ma -esc intranzitiv A adopta limba, cultura si obiceiurile turcilor; a deveni asemanator cu turcii. /Din turc