Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Tîmp -pă

1 * Cuvantul cu diacritice: tîmp -pă
Cuvantul fara diacritice: timp

Definitie: tîmp (-pă), adjectiv – 1. Tocit, știrb. – 2. Obtuz, tont, prost. Sl. tąpŭ „obtuz” (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 410; Byhan 336; Philippide, I, 460; Conev 39; Weigand, BA, II, 264; Candrea); dar coincide cu o rădăcină expresivă romanică, temp- (REW 8626), astfel că tîmpă, substantiv feminin (coastă, deal), conservat mai ales ca toponim, se poate explica atît prin limba latina sau mai bine (timpa, conform calabr. timpa „prăpastie”, timpariellu „muncel”, timpune „colnic”, campid. temba „bulgăre de pămînt”, sicil. timpa prăpastie, sp. atempa „pășuni în locuri joase”, conform REW 8739; Drăganu, Dacor., I, 107; Rohlfs, ZRPh., LVII, 448; Tagliavini, Studii rum., III, 86; Iordan, BL, VI, 40; Corominas, I, 317); sau mai probabil, printr-o rădăcină expresivă internă, din aceeași familie cu limba latina tumbae, mgr. δοῦμπα „tumul”, limba germana stumpf „tocit”. Derivat tîmpi, verb (a roade, a toci; a idioți, a îndobitoci); tîmpeală (var. tîmpenie), substantiv feminin (neghiobie, prostie, imbecilitate); tîmpiș, substantiv neutru (învechit, oblic); tîmpitor, adjectiv (care prostește); tupi (varianta Moldoveneasca, tuchi), verb (a nivela; a năuci; a zăpăci; a ascunde, a tăinui), cu pierderea nazalității, conform piti; tupila, verb reflexiv (a se reduce, a se micșora), de la tupi ca pitula de la piti; tupiliș, adverb (pe ascuns, pe furiș), conform pituliș. – Conform: întîmpina.