Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Umăr

1 * Cuvantul cu diacritice: úmăr
Cuvantul fara diacritice: umar

Definitie: UMĂR, (1, 2, 3, 4) umeri, substantiv masculin, (5) umere, substantiv neutru 1. Substantiv masculin Parte a corpului omenesc corespunzătoare articulației dintre mână și trunchi. ♢ Expresie Umăr la umăr = alături, unul lângă altul; împreună, uniți. A pune umărul = a ajuta efectiv la îndeplinirea unei acțiuni; a sprijini. A da (sau a ridica etcetera) din umeri = a-și exprima nedumerirea, neștiința, indiferența etcetera printr-un gest de ridicare a umerilor (1). A se uita la cineva (sau a privi pe cineva) peste umăr = a se uita la cineva disprețuitor, batjocoritor. (Popular) A-și lua călcâiele (sau picioarele) de-a umeri = a fugi. A pune (cuiva ceva) pe umeri = a încărca, a împovăra (pe cineva) cu o vină. ♦ Parte a unui obiect de îmbrăcăminte care acoperă umărul (1). ♦ Figurativ Culme a unui deal, a unui munte. 2. Substantiv masculin (În sintagma) Umărul obrazului (sau al feței) = partea proeminentă, osoasă din mijlocul obrazului; pomeți. 3. Substantiv masculin Partea bombată de lângă gâtul unui vas. ♦ Proeminență pe suprafața unui obiect, care servește ca reazem altui obiect. 4. Substantiv masculin Parte a jugului care se așază pe gâtul vitelor. 5. Substantiv neutru: Umeraș. – Limba Latina humerus.

2 * Cuvantul cu diacritice: úmăr
Cuvantul fara diacritice: umar

Definitie: UMĂR substantiv verifica cuvantul: măsea, portmantou, umeraș.

3 * Cuvantul cu diacritice: úmăr
Cuvantul fara diacritice: umar

Definitie: umăr (parte a corpului omenesc, a unui vas, a jugului) substantiv masculin, plural umeri

4 * Cuvantul cu diacritice: úmăr
Cuvantul fara diacritice: umar

Definitie: umăr (umeraș, proeminență la suprafața unei piese) substantiv neutru, plural umere

5 * Cuvantul cu diacritice: úmăr úmeri
Cuvantul fara diacritice: umar

Definitie: UMĂR¹ umeri m. 1) Parte a corpului omenesc care corespunde articulației dintre brațe și trunchi. ♢ A pune -ul a contribui în mod real la înfăptuirea unei activități. A strânge (sau a da, a ridica) din umeri a înălța umerii ca semn al lipsei de informare, al nepăsării, nedumeririi. A se uita la cineva peste - a manifesta dispreț față de cineva. A pune (cuiva ceva) pe umeri a) a arunca vina pe cineva; b) a da o însărcinare de răspundere. 2) Porțiune a unei haine care acoperă această parte a corpului. 3): -ul obrazului (sau feței) partea superioară, osoasă, a obrazului ieșită în afară; pomeți. 4) Partea mai înaltă a unui deal sau a unui munte. 5) Parte a jugului care se sprijină pe gâtul boilor. 6) Ieșitură pe suprafața unui obiect folosită ca suport sau ca sprijin pentru ceva. limba latina humerus

6 * Cuvantul cu diacritice: úmăr úmere
Cuvantul fara diacritice: umar

Definitie: UMĂR² umere n. v. UMERAȘ. limba latina humerus

7 * Cuvantul cu diacritice: úmăr -meri
Cuvantul fara diacritice: umar

Definitie: umăr (-meri), substantiv masculin – 1. Articulație dintre mînă și trunchi la om. – 2. Parte de îmbrăcăminte care acoperă umărul (1). – 3. Pomeți, partea osoasă din mijlocul obrazului. – 4. Umeraș de haine. – 4. Umeraș de haine. – 5. Partea proeminentă de la leucă. – 6. Mîner la ferăstrăul de mînă. Mr. (n)umir, megl. numir, istr. (r)umer. Limba Latina hŭmĕrus (Pușcariu 1794; REW 4232), conform limba italiana omero, sp., port. hombro. În sensurile 4-6 este n. – Derivat umărar, substantiv neutru (umeraș); umăraș, substantiv neutru (broderie la umărul iilor); umăros (var. umeros), adjectiv (cu umeri lați); umeri, verb reflexiv (a se sforța). Pentru umăr „pomete”, conform ALR, I, 24.