Urni
Definitie, sens si explicatie
1Urni, urnesc, verb Iv.
Tranzitiv si reflexiv A (se) misca, a (se) deplasa (cu greu) din locul unde se afla. ♦ Tranzitiv A pune in functiune o masina, un sistem tehnic etcetera – Din limba slava (veche) Urinonti.
Tranzitiv si reflexiv A (se) misca, a (se) deplasa (cu greu) din locul unde se afla. ♦ Tranzitiv A pune in functiune o masina, un sistem tehnic etcetera – Din limba slava (veche) Urinonti.
2Urni verb verifica cuvantul: clinti.
3Urni verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural urnesc, imperfect 3 singular urnea; conjunctie: prezent 3 singular si plural urneasca
4A urni -esc tranz. 1) (obiecte imobile) A misca (putin sau cu greu) din loc; a clinti; a stramuta. ♢ Nu-l -esti cu una cu doua e greu de miscat din loc. 2) (masini, sisteme tehnice etcetera) A face sa functioneze; a scoate din starea de inactivitate. ♢ - carul din loc a incepe realizarea unei actiuni (care trebuia facuta demult). /<sl. urinonti
5A se urni ma -esc intranz.
A se pune in miscare, deplasandu-se (putin) din locul initial; a se clinti. /<sl. urinonti
A se pune in miscare, deplasandu-se (putin) din locul initial; a se clinti. /<sl. urinonti
6Urni (-nesc, -it), verb – A misca, a deplasa cu greu. – Mr. aurnescu „a se grabi”.
Sl. urinati „a devia” (Miklosich, Slaw.
Elem., 34; Cihac, Ii, 345), conform limba sarba: urinuti „a impinge”.
Derivat din limba slava (veche) otŭrinati „a impinge” (Tiktin) pare mai dificila fonetic.
Sl. urinati „a devia” (Miklosich, Slaw.
Elem., 34; Cihac, Ii, 345), conform limba sarba: urinuti „a impinge”.
Derivat din limba slava (veche) otŭrinati „a impinge” (Tiktin) pare mai dificila fonetic.