Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Va

1 * Cuvantul cu diacritice: va
Cuvantul fara diacritice: va

Definitie: VA¹ Element de compunere care a servit (într-un stadiu vechi al limbii) la formarea unor adverbe (undeva, cândva) sau a unor pronume (cineva, careva), cărora le imprimă o nuanță nehotărâtă. – Din prezent indicativ (pers. 3 singular, forma populară) al lui vrea.

2 * Cuvantul cu diacritice: va
Cuvantul fara diacritice: va

Definitie: VA² verb instranzitiv defectiv (La prezent indicativ pers. 3 singular; popular și familiar; în expresie) Mai va = mai așteaptă; mai este (mult) până acolo; mai trece vreme până atunci. – Limba Latina vadit.

3 * Cuvantul cu diacritice: va
Cuvantul fara diacritice: va

Definitie: va verb, indicativ prezent 3 singular (în expresie mai va)

4 * Cuvantul cu diacritice: va
Cuvantul fara diacritice: va

Definitie: VA² (Înv.) Element de compunere servind la formarea unor adverbe ca: undeva, cândva sau a unor pronume ca: cineva, careva, cărora le imprimă o nuanță nehotărâtă. – Prez. indicativ (pers. 3 singular) al lui vrea.

5 * Cuvantul cu diacritice: va
Cuvantul fara diacritice: va

Definitie: VA¹ 1. (Prez. indicativ pers. 3 singular a unui verb defectiv, în expresie) Mai va = mai așteaptă; mai este (mult) până acolo; mai trece vreme până atunci. 2. (Reg., la imper. pers. 2 singular și plural) Va (rar vă) și vați = du-te sau duceți-vă. – (1) Limba Latina vadit, (2) va (= vade).

6 * Cuvantul cu diacritice: va
Cuvantul fara diacritice: va

Definitie: va verb – A merge. Limba Latina vadĕre (Pușcariu 1847; REW 9117). Ca și în celalate idiomuri romanice este verb defectiv, practic fără conjug. Se păstrează în expresia mai va „mai este mult” literalmente „merge mai mult”. Înv., în Trans., (secolul XVI) se citează formele de imperativ vă, plural va(re)ți. Deși există părerea generală că viitorul rom. se formează cu auxiliarul a voi, probabil acest auxiliar este prezentul lui va, confundat pe urmă cu a voi (voi, vei, va, vom, veți, vor). Pentru această formare a viitorului, conform franceza și sp. (voi cînta, conform franceza je vais chanter, sp. voy a cantar) și Pușcariu, Dacor., VI, 387-93.