Vechime
Definitie, sens si explicatie
1Vechime substantiv feminin
1. Faptul de a fi vechi, de a exista de multa vreme; insusirea, caracterul, starea a ceea ce este vechi. ♦ Numarul de ani pe care cineva i-a prestat intr-o slujba, intr-o functie.
2. Vreme de demult, timpuri indepartate; antichitate, vechie. – Vechi + sufix -ime.
1. Faptul de a fi vechi, de a exista de multa vreme; insusirea, caracterul, starea a ceea ce este vechi. ♦ Numarul de ani pe care cineva i-a prestat intr-o slujba, intr-o functie.
2. Vreme de demult, timpuri indepartate; antichitate, vechie. – Vechi + sufix -ime.
2Vechime substantiv
1. (livresc) vetustate, vetustete, (invechit) batranete, vechitura, varsta. (Ce - are acest obiect?)
2. verifica cuvantul: antichitate.
1. (livresc) vetustate, vetustete, (invechit) batranete, vechitura, varsta. (Ce - are acest obiect?)
2. verifica cuvantul: antichitate.
3Vechime substantiv feminin, g.-d. art. vechimii
4Vechime f. 1) Stare a ceea ce este vechi, ce exista de demult. 2) pop.
Durata de timp in care se desfasoara activitatea unei persoane intr-un anumit domeniu. - in munca. 3) Trecut indepartat. ♢ Din - de demult; de pe vremuri. În - pe vremuri; in antichitate. [G.-d. Vechimii] /vechi + sufix -ime
Durata de timp in care se desfasoara activitatea unei persoane intr-un anumit domeniu. - in munca. 3) Trecut indepartat. ♢ Din - de demult; de pe vremuri. În - pe vremuri; in antichitate. [G.-d. Vechimii] /vechi + sufix -ime