Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Verde

1 * Cuvantul cu diacritice: vérde
Cuvantul fara diacritice: verde

Definitie: VERDE, (I, II) verzi, adjectiv , (III) substantiv neutru I. Adjectiv 1. Care are culoarea frunzelor, a ierbii sau, în general, a vegetației proaspete de vară. ♢ Zonă verde = porțiune de teren cultivată cu iarbă, pomi, flori etcetera ♦ Figurativ (Despre oameni; adesea cu determinarea „la față”) Palid. 2. (Despre plante sau părți ale lor) Plin de sevă, care nu s-a uscat; viu. ♢ Expresie (Substantivat) A îndruga (la) verzi și uscate = a spune lucruri inutile, nimicuri, minciuni. 3. (Despre legume și fructe) Care nu a ajuns la deplină maturitate; crud, necopt. 4. (Despre piei) Care nu a fost prelucrat, tăbăcit; brut. II. Adjectiv Figurativ (Despre oameni) Voinic, viguros; curajos, îndrăzneț. ♦ (Adesea adverbial) Sincer, deschis, fățiș. ♢ Expresie (Adverbial) A spune verde = a spune adevărul de-a dreptul, fără menajamente. III. Substantiv neutru: Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar, situată între galben și albastru, care este aceea a frunzelor, a ierbii fragede etcetera ♢ Verde de Paris = cristale mixte de arsenit de cupru cu acetat de cupru, foarte toxice, folosite ca insecticid; soluție preparată cu aceste cristale. ♢ Locutiune adjectiv De verde = a) (despre cărți de joc) de culoarea numită „pică”; b) (în limbajul ghicitorilor în cărți; despre oameni) cu ochii verzi și cu părul negru. ♢ Expresie A i se face (cuiva) verde înaintea ochilor = a i se face (cuiva) rău, a-i veni amețeală. – Limba Latina vir(i)dis.

2 * Cuvantul cu diacritice: verde
Cuvantul fara diacritice: verde

Definitie: Verde antonim: copt, uscat

3 * Cuvantul cu diacritice: vérde
Cuvantul fara diacritice: verde

Definitie: VERDE s., adjectiv 1. substantiv verifica cuvantul: verdeață. 2. adjectiv verifica cuvantul: crud. 3. adjectiv verifica cuvantul: netăbăcit. 4. adjectiv învinețit, livid, vânăt. (- la față de mânie.) 5. adjectiv verifica cuvantul: umed. 6. substantiv (CHIMIE) verde de Paris = acetoarsenit de cupru.

4 * Cuvantul cu diacritice: vérde
Cuvantul fara diacritice: verde

Definitie: VERDE adverb verifica cuvantul: deschis, direct, fățiș, franc, sincer.

5 * Cuvantul cu diacritice: vérde
Cuvantul fara diacritice: verde

Definitie: VERDE adjectiv verifica cuvantul: proaspăt, puternic, robust, solid, tare, viguros, viu, vânjos, voinic, zdravăn.

6 * Cuvantul cu diacritice: vérde
Cuvantul fara diacritice: verde

Definitie: verde adjectiv m. și feminin: verde; plural m. și feminin: verzi

7 * Cuvantul cu diacritice: vérde
Cuvantul fara diacritice: verde

Definitie: verde substantiv neutru

8 * Cuvantul cu diacritice: vérde -zi
Cuvantul fara diacritice: verde

Definitie: VERDE¹ (-zi) adjectiv 1) Care este de culoarea frunzelor (ierbii, arbuștilor, copacilor). ♢ A visa (a vedea sau a spune) cai -zi pe pereți a-și imagina (sau a spune) lucruri neverosimile. 2) (în opoziție cu uscat) (despre plante) Care este proaspăt; plin de sevă. 3)(despre legume, fructe) Care încă nu s-a copt; neajuns la maturitate; necopt; crud; agurid. 4) (despre lemne) Care este tăiat de curând; plin de sevă încă; umed. 5) (despre piei) Care n-a fost încă prelucrat; netăbăcit; nedubit. 6) fig. (despre persoane) Care este bine făcut; plin de puteri; voinic; viguros; puternic; robust; rezistent. limba latina vir[i]dis

9 * Cuvantul cu diacritice: vérde
Cuvantul fara diacritice: verde

Definitie: VERDE² adv. : A spune - în ochi (sau în față) a spune adevărul curat; în mod direct; fără ascunzișuri; sincer. limba latina vir[i]dis

10 * Cuvantul cu diacritice: vérde
Cuvantul fara diacritice: verde

Definitie: VERDE³ n. Culoare a spectrului luminii, situată între albastru și galben. ♢ De - a) carte marcată cu un semn în formă de frunză de culoare neagră; b) cu ochii verzi și cu părul negru. limba latina vir[i]dis

11 * Cuvantul cu diacritice: vérde -e
Cuvantul fara diacritice: verde

Definitie: verde (-e), adjectiv – 1. Care are culoarea vegetației proaspete de vară. – 2. Proaspăt, tînăr, viguros. – 3. Crud. – 4. Puternic, viteaz. – 5. (Adv.) Clar, deschis, fățiș. – Mr. vearde, megl. verdi, istr. verde. Limba Latina vĭrdis, în loc de vĭrĭdis (Pușcariu 1874; REW 9368a), conform limba italiana, sp., port. verde, prov., franceza, cat. vert, limba albaneza verdë (Philippide, II, 658). Conform: varză. – Derivat verdeață, substantiv feminin (culoare verde; zarzavat); verdeț (var. Olt. verdete), substantiv masculin (peștișor de rîu, Phoxinus laevis; nuia); verdare (var. vărdare, Banat vărdaică, verdaică), substantiv feminin (specie de ciocănitoare, Gecinus viridis); verdoi (var. verdoniu), substantiv masculin (virdare, Fringilla chloris); verdișor, substantiv neutru (Mold., țuică, de mentă); verdunc, adjectiv (verzui; varietate de struguri); verdon, substantiv neutru (Oltenia, varietate de fasole verde); verziș, substantiv neutru (ramuri cu frunze), cuvînt creat de Alecsandri; verzișor, substantiv masculin (corp de cavalerie creat în Muntenia la jumătatea secolul XVII; varietate de mere); verzui (var. verzuriu), adjectiv (care bate în verde); înverzi, verb (a redeveni, a se face verde; reflexiv, a se îngălbeni la față); înverzitor, adjectiv (care înverzește). – Din rom. provine limba sarba: verdun „verzolin” „foarte verde” (Candrea, Elemente, 405).